TAURII ȘI BROAȘTELE
Doi Tauri - e cam mult de-atunci -
se războiau de mama focului
de dragul unei mândre Junci
Și pentru stăpânirea locului
Cum tot privind la harța lor
o Brooască suspina de zor,
o-ntreabă alta, oarecare,
din cârdul orăcăitor :
-Dar ce-ai, surată ? Ce te doare ?...
-Mă mai întrbi, în loc să tremuri ?...
Ne-așteaptă, soro,grele vremuri.
Învinsul, izgonit din lunci,
în mlaștină s-o surghiuni
și noi, strivite, vom pieri
din pricina acestei Junci !...
Într-adevăr, cel birui
în mlaștină s-a pripășit
și sub copitele lui tari
cu nepăsare le-a strivit.
Cei mici, de când se știe, tot au de suferit,
din pricina gâlcevii celor mari.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Mulțumesc Pentru Comentariile Făcute...