Poezia Casa Mea de Grigore Vieru

CASA MEA



Tu mă iartă, o, mă iartă,
Casa mea de humă, tu,
Despre toate-am scris pe lume,
Numai despre tine nu.



Să-ți trag radio și lumină
Ți-am făgăduit cândva
și că fi-vom împreună
Pieptul meu cît va sufla.



Dar prin alte case, iată,
Eu lumina o presor,
Alte case mă ascultă
Când vorbesc la difuzor.



Ți-am luat-o și pe mama
și-ați rămas acuma, ia,
Vai, nici tu în rînd cu lumea
și nici orășeancă ea.



Las' că vin eu cu bătrâna
și nepotul o să-l iau,
Care pe neprins de veste
Speria-va-ți bezna: ,, Hau!''




Și vai râde cu băiatul
Ca doi prunci prea mititei
Și vei plânge cu bătrâna
De dor, ca două femei.




Și vei tace lung cu mine
Cu văz tulbur și durut,
Casă văduvă și tristă
De pe margine de Prut.