Poezia Inscripție de Bărbat de Tudor Arghezi

INSCRIPȚIE DE BĂRBAT




Fă-ți datoria pînă-n capăt, bine.
Sînt datorii și țelul și povara,
Fie că mîngîi omul, fie că-i aperi țara.
Și-aștept ceasul tău. Că vine !




Nu-ți fie teamă, alta nu-i menirea,
Că te codești, mișel sau înțelept,
Ține nevrednicilor crîncen piept,
Că porți în tine toată omenirea.




Ai luat de jos poveri. Ți se cuvine.
Și te mai cere una. Nu-i nimic. E grea.
Ți-e cîrca plină, ia-o și pe ea
Și-așteaptă-ți și sfîrșitul cu fruntea sus. Că vine !

Poezia Poetului Necunoscut de Tudor Arghezi

POETULUI NECUNOSCUT




Cînd ți-ai pornit clădirea altarului visat,
Vezi că, furat de iazme, să nu te fi-nșelat.
De vreme ce-ai să umbli prin suflete-n cuvinte,
Te legi de la-nceputuri, visînd, cu jurăminte.
Dezgropi pe om din beznă, faci stelele să cînte.
Să n-ai deșărtăciune, nici har să te-nspăimînte.
Cu tainele nu-ncape de-a gluma să te joci :
Cîte cuvinte-n carte, atîtea-s și găoci.
Ațteaptă alte zmalțuri, mai proaspete, și vor
O scînteie nouă și dinlăuntru lor.
Un blestem te-mpresoară din veac în veac, dar tu
Îi ești dator clădirii s-asculți de el, sau nu.
Altarul ca să fie pietrele să ție
Cer inima și viața zidite-n temelie.

Poezia Incripție Pe Ușa Poetului de Tudor Arghezi

INSCRIPȚIE PE UȘA POETULUI




Într-o viață de-o durată
Ai murit de patru ori.
De aceea n-ai să mori
Înc-o dată niciodată.




Moarte, cînd ai vrut să știi,
Moarte, viață cînd ai vrut,
Moarte de nerecunoscut,
Morți tîrzii și timpurii.




Amintirile, treptat,
Au scăzut, și-ncet, pe-ncetul.
S-a iscat din morți poetul.
Ca un cerc dintr-un pătrat.




Rătăcește în pierzare
Spre un punc sclipit de stea.
Poruncește-i și-o să stea
S-o ajungi din depărtare.

Poezia Inscripție Pe Steag de Tudor Arghezi

INSCRIPȚIE PE STEAG



Ce mi-ai părut odinioară,
În zarea cenușie și streașină,
Un petec atîrnat pe sfoară ?
Și-o zdreanță aninată de-o prajină ?




Din viscol uragane și furtuni,
Rămîne viu crîmpeiul de mătase,
Acolo unde maica-l așezase,
Zăloagă-n cartea ei de rugăciuni.