Poezia Panta Rhei de Ion Pillat

Spumă, fulg, vînt, val, nisip și ploaie,
Clipe uitate, ceasuri pierdute, zile și ani -
Totul se scurge, totul mă lasă, fuge și moare
În necuprinsul, în nesfîrșitul tău ocean.



Cum s-opresc fața mea în oglindă ?
Seara brumată, apa viorie, mi-o fură din ochi.
Vremea nălucă mă prinde în tindă,
Doruri uscate foșnesc prin vechile rochi.



Brațul iubitei, zîmbetu-i, păru-i,
Mîna le-atinge și trece prin fum.
Visul subțire în care mai stărui,
Vraja de astăzi, zorii, amurgul : flăcări și scrum.



Versul acesta îl vrei pe piatra veciei -
Ștearsă, tocită, nu ține nici vorbă, nici pas ;
Ard numai ochii sfinți ai Mariei
Tainic pe-al lumilor iconostas.

Poezia Panta Rhei de Ion Pillat

Spumă, fulg, vînt, val, nisip și ploaie,
Clipe uitate, ceasuri pierdute, zile și ani -
Totul se scurge, totul mă lasă, fuge și moare
În necuprinsul, în nesfîrșitul tău ocean.



Cum s-opresc fața mea în oglindă ?
Seara brumată, apa viorie, mi-o fură din ochi.
Vremea nălucă mă prinde în tindă,
Doruri uscate foșnesc prin vechile rochi.



Brațul iubitei, zîmbetu-i, păru-i,
Mîna le-atinge și trece prin fum.
Visul subțire în care mai stărui,
Vraja de astăzi, zorii, amurgul : flăcări și scrum.



Versul acesta îl vrei pe piatra veciei -
Ștearsă, tocită, nu ține nici vorbă, nici pas ;
Ard numai ochii sfinți ai Mariei
Tainic pe-al lumilor iconostas.

Poezia Pîndă de Ion Pillat

PÎNDĂ



Cade umbra timpului pe lan.
Unde-s arăturile de an ?


Grîul crește des cu spic crestat
Unde floarea soarelui ne-a mîngîiat.


Stolul de hulubi cu zborul lin,
El să fie cel de an, de la vecin ?


Brațul morilor de vînt ori mîna ta
Azi sau ieri semn de adio flutura ?


În amurgul adumbrit de liniști mari
Caut pasărea căzută în zadar.


Pe colina iazului ceresc
Fața mea de an n-o mai găsesc.

Poezia Pîndă de Ion Pillat

PÎNDĂ



Cade umbra timpului pe lan.
Unde-s arăturile de an ?


Grîul crește des cu spic crestat
Unde floarea soarelui ne-a mîngîiat.


Stolul de hulubi cu zborul lin,
El să fie cel de an, de la vecin ?


Brațul morilor de vînt ori mîna ta
Azi sau ieri semn de adio flutura ?


În amurgul adumbrit de liniști mari
Caut pasărea căzută în zadar.


Pe colina iazului ceresc
Fața mea de an n-o mai găsesc.