Poezia Furnica de Ion Pillat

FURNICA



În liniștea de aur a serii, omul ară...
Și plugul greu, și boii, și el par jucării
De lemn pe șahul negru și verde din cîmpii :
Deasupra lor domnește un cer de primăvară.



În brazda răsturnată, din care germinară
Atîtea azimi albe - dar pentru alți copii,
Adînc înfige fierul, și-n gînduril cenușii
Se-oprește, frînt în două de truda seculară.




Dar n-a văzut alături, tovarășă mai mică,
Pe-o iarbă, cum își duce necazul o furnică,
Precum nici ea într-însul n-a bănuit un zeu.



Și-acum cînd noaptea șterge furnică, om și zare,
Nici unul nu presimte în cer pe Dumnezeu
Ce ară, orb ca dînșii, întinsa înstelare.

Poezia Furnica de Ion Pillat

FURNICA



În liniștea de aur a serii, omul ară...
Și plugul greu, și boii, și el par jucării
De lemn pe șahul negru și verde din cîmpii :
Deasupra lor domnește un cer de primăvară.



În brazda răsturnată, din care germinară
Atîtea azimi albe - dar pentru alți copii,
Adînc înfige fierul, și-n gînduril cenușii
Se-oprește, frînt în două de truda seculară.




Dar n-a văzut alături, tovarășă mai mică,
Pe-o iarbă, cum își duce necazul o furnică,
Precum nici ea într-însul n-a bănuit un zeu.



Și-acum cînd noaptea șterge furnică, om și zare,
Nici unul nu presimte în cer pe Dumnezeu
Ce ară, orb ca dînșii, întinsa înstelare.

Poezia Păsări Pe Mare de Ion Pillat

PĂSĂRI PE MARE



Privirea ta deschisă e pe mare,
Visarea mea pe ape se deschide...


Pe mare trec trei păsări mari și țipă.


În pene albe poartă fremătarea
Furtunii prin catarge împînzite.
În vînt se umflă larga lor aripă.


Pe ceruri pier trei umbre mari în noapte.


Peivirea ta deschisă e pe mare...

Poezia Păsări Pe Mare de Ion Pillat

PĂSĂRI PE MARE



Privirea ta deschisă e pe mare,
Visarea mea pe ape se deschide...


Pe mare trec trei păsări mari și țipă.


În pene albe poartă fremătarea
Furtunii prin catarge împînzite.
În vînt se umflă larga lor aripă.


Pe ceruri pier trei umbre mari în noapte.


Peivirea ta deschisă e pe mare...