Poezia Tăcerea de Ion Pillat

TĂCEREA





Cobor pe cîmp o dată cu-nnoptarea,
Sînt pretutindeni și nu-s nicăieri,
Mă prinde pitulată nemișcarea ;
Dar pier, cu glasul tare de mă ceri.




Mă sfîșie cucoșii, cîini mă latră,
La iaz mă joc cu luna plină-n stuf,
În jurul lămpii ațipesc pe vatră,
Și satul doarme-n mine ca-ntr-un puf.

Poezia Tăcerea de Ion Pillat

TĂCEREA





Cobor pe cîmp o dată cu-nnoptarea,
Sînt pretutindeni și nu-s nicăieri,
Mă prinde pitulată nemișcarea ;
Dar pier, cu glasul tare de mă ceri.




Mă sfîșie cucoșii, cîini mă latră,
La iaz mă joc cu luna plină-n stuf,
În jurul lămpii ațipesc pe vatră,
Și satul doarme-n mine ca-ntr-un puf.

Poezia Stîlpii de Telegraf de Ion Pillat

STÎLPII DE TELEGRAF




O frunză verde a sărit din iarbă
În apă - sperie stelele din lac
Ce tot clipesc din ochi și se întreabă
De dă iar toamna-n foi... E un brotac.




Un brotăcel cam beat de-atîta vară,
De-atît parfum de flori cam uluit,
Ce se tot saltă pe a lunii scară
Și vrea s-ajungă-n ceruri negreșit.

Poezia Stîlpii de Telegraf de Ion Pillat

STÎLPII DE TELEGRAF




O frunză verde a sărit din iarbă
În apă - sperie stelele din lac
Ce tot clipesc din ochi și se întreabă
De dă iar toamna-n foi... E un brotac.




Un brotăcel cam beat de-atîta vară,
De-atît parfum de flori cam uluit,
Ce se tot saltă pe a lunii scară
Și vrea s-ajungă-n ceruri negreșit.