Lipidele

LIPIDELE



Lipidele sau grăsimile sunt introduse în alimentația omului prin alimente atît
de proveniență animală ( untul, untura, seul ) cît și de proveniență
vegetală ( uleiurile ).
Rolul esențial al lipidelor este acela de sursă de energie, ele avînd un aport
mare de calorii într-un volum mic : 1 g de lipide eliberează, prin ardere, 9 calorii.
Ele vehiculează și vitaminele liposolubile A, D, E, K, F.
Unele grăsimi aduc acizi grași nesaturați ( linoleic, arahidonic ), absolut
necesari pentru creșterea și funcționarea normală a organismului.
Organismul poate stoca mari cantități de lipide în țesutul adipos,
provenit din excesul de glucide și de grăsimi alimentare.
Acestea constituie un adevărat ”aliment de rezervă”, țesutul adipos
fiind primul pe care organismul îl cedează în cazul lipsei de alimente.
Produsele alimentare cu conținut bogat sau exclusiv în grăsimi sunt :
carnea de porc, unele specii de pești, untura, untul, seul, margarina,
uleiurile de floarea soarelui, de porumb, de măsline, de soia etc etc etc.
Digestia și absorția grăsimilor depinde de gradul lor de emulsionare, de natura lor chimică,
cele vegetale fiind mai ușor digerate și absorbite decît cele animale.
Grăsimile de proveniență animală conțin mai mult vitamine A, D, E
iar grăsimile vegetale conțin mai mult acizi grași nesaturați, indispensabili organismului.
De aceea, rația alimentară trebuie să conțină atît grăsimi de origine animală,
cît și de origine vegetală ( cel puțin 25% grăsimi vegetale ).
În medie 35 - 40% din valoarea rației calorice trebuie să fie acoperită de grăsimi.
Pentru o mai bună utilizare a grăsimilor, în organism trebuie să existe un
echilibru între grăsimi și glucide ( grăsimile ard la focul glucidelor ),
proporția optimă fiind o parte grăsimi pentru două părți glucide.

Proteinele

PROTEINELE



Proteinele sunt substanțe organice complexe, formate dintr-un
număr variabil de aminoacizi.
Valoarea nutritivă a proteinelor este dată de numărul, cantitatea
și calitatea aminoacizilor esențiali pe care-i conțin.
Produsele alimentare bogate în proteine sunt, în special, cele provenite
din regnul animal : laptele ouăle, carnea, peștele.
Aceste proteine sunt totodată de calitate superioară, conținînd
toți aminoacizii necesari organismului.
Alimentele provenind din regnul vegetal, care conțin proteine,
sunt : leguminoasele uscate ( mazăre, fasole ), soia, produse din făină de grîu
și porumb, unele fructe.
Proteinele pe care le conțin sunt incomplecte ( nu conțin toți aminoacizii necesari organismului ).
De reținut că organismul nu face rezerve de aminoacizii, deci ei
trebuie să intre zilnic în rația alimentară.
Minimul necesar de proteine zilnic este de 2 - 3 g/kilocorp la copil
în perioada de creștere și de 1 g/kilocorp la aduld.
Rolul proteinelor este acela de a furniza organismului materialul
necesar refacerii și creșterii.
Prin ardere în organism, proteinele eliberează 4 calorii pe gram de substanță.
Din valoarea calorică a rației alimentare, 15 - 18% trebuie să fie dată de proteine,
iar jumătate din acest procent să fie reprezentat de proteine de origine animală.

Glucidele

GLUCIDELE




Sursa de glucide în alimentație se află aproape exclusiv în alimentele
de origine vegetală, reprezentate prin făinurile de cereale, amidonul
din cartofi, zaharurile din fructe și zarzavaturi, produse industriale zaharoase.
Glucidele de origine animală sunt reprezentate prin lactoza din lapte și glicogenul din ficat.
Prezența glucidelor în alimentație este necesară pentru desfășurarea normală a
tuturor proceselor metabolice.
Glucidele ajută la sinteza proteinelor și la aederea complectă a grăsimilor.
Valoarea lor calorică este de 4 calorii pe gram de substanță.
Minimul necesar este considerat 8 grame pe kilocorp la copilul de vîrstă
școlară iar raportul în rația alimentară poate varia de la 35% pînă la 65%
din nevoile calorice.

Ce Trebuie Să Știți Despre Alimentația Copilului

CE TREBUIE SĂ ȘTIȚI DESPRE ALIMENTAȚIA COPILULUI




Principiile Nutritive




Alimentele își îndeplinesc rolul lor în organism prin două acțiuni.

1. puterea calorigenă, dată de calitatea alimentelor de a produce
energie chimică, mecanică și calorică prin ”arderea” lor în organism.

2. acțiune specifică a fiecărui substanțe, pentru una sau mai multe funcții ale
organismului, ceea ce face ca substanțele alimentare să nu se poată înlocui
una pe alta decît într-o mică măsură.


Substanțele chimice specifice prin care alimentele își îndeplinesc aceste funcții sunt
principiile nutritive : proteinele, glucidele, lipidele, vitaminele, sărurile minerale și apa.
Numai primele trei au putere calorigenă.
Vitaminele și sărurile nu sunt calorigene ( nu produc energie ), dar îndeplinesc în
organism funcția de biocatalizatori, contribuind sau lund parte la producerea reacțiilor
chimice necesare metabolismului.
Apa este mediul de dispersie în care se realizează toate aceste reacții.