Regimul Alimentar în Scarlatină ( Rîia )

REGIMUL ALIMENTAR ÎN SCARLATINĂ ( RÎIA )



Scarlatina, boală infectocontagioasă întîlnită mai ales la copiii
preșcolari și școlari, este datorită streptococului hemolitic.
Prin tratament specific cu penicilină, antibiotic care distruge
streptococul, complicațiile atît de temut ale scarlatinei ca nefrita,
reumatismul, otita sunt azi rare.
Singura condiție este depistarea bolii și aplicarea la timp a tratamentului.
Tot prin aplicarea tratamentului cu penicilină a fost posibilă remanierea cu
totul deosebită a regimului alimentar în scarlatină.
Nu cu mulți ani în urmă scarlatina era una din bolile cu regimuri
cele mai severe, fără sare, cu reducerea proteinelor din carne și ou, în medie
 4-5 săptămîni în prezent, regimul alimentar în scarlatină este mult
îmbunătățit.
În primele zile de boală, cînd bolnavul este febril, va primi un regim
hidrolactozaharat, compus din ceaiuri, compoturi, miere, fructe crude,
lapte dulce și iaurt.
După ce starea febrilă a fost rezolvată, copilul va fi trecut la regim
lacto-făinos-vegetarian, adică i se vor da: pîine, paste făinoase, supe
pasate de zarzavaturi sau fructe, lapte sub toate formele.
Sarea va fi folosită în cantitate foarte mică, nu se va adăuga la mîncare.
Pîinea va fi cea obișnuită.
Din a 7-a a 8-a zi de boală, regimul alimentar intră în normal, dar fără
abuzuri: carne 5--150 g pe zi, ( în funcție de vîrstă ) de pasăre și vită,
ou, la început numai gălbenușul sau preparate, budinci, sufleuri, supă a la grecque,
piureuri de zarzavaturi și fructe.
Grăsimile se vor da după necesitățile rației alimntare a copilului.
Se vor evita încă 3-4 săptămîni alimentele conservate prin sărarem
cum sunt, varza acră, murături, preparate din carne conservată, pește sărat.
Desigur, regimul alimentar depinde de forma și evoluția bolii.
De aceea, la controalele periodice care se fac după scarlatină, medicul
va indica și alimentația permisă în cazul respectiv.

Regim Alimentar Pentru Varicelă

REGIM ALIMENTAR PENTRU VARICELĂ



În această boală infectocontagioasă eruptivă, caracterizată
prin apariția unei erupții veziculare ( ca o mică arsură pe
piele și uneori pe mucoasa bucală ) regimul alimentar va fi
stabilit în raport cu simptomele predominante.
Dacă copilul în primele zile este febril, i se va da un regim
ușor cu o suplimentare : lichide dulci, ceaiuri, compoturi,
supe strecurate sau pasate, sucuri de fructe crude, lapte
ca atare sau preparate, derivate de lapte, brînză de vaci
sub formă de papanași, budinci, piureuri de zarzavaturi și fructe.
Cînd perioada de febră și inflamația mucoasei bucale s-au
rezolvat, copilul va fi trecut progresiv la regim alimentar
normal, în raport cu vîrsta.
Se va evita abuzul de sare, deci nu i se vor da alimente
conservate prin sărare, cum sunt murăturile și varza murată.
Nu sunt necesare alte restricții alimentare.
Mesele se vor da de 4-5 ori pe zi.

Regim Alimentar în Rujeolă

REGIM ALIMENTAR ÎN RUJEOLĂ



În rujeolă, forma comună ( obișnuită ), regimul va fi în
funcție de stadiul bolii și de manifestările predominante.
Bineînțeles, se va ține seama de vîrsta copilului.
În perioada febrilă, care durează în medie 3-5 zile, regimul
va fi cel indicat de pentru stările febrile, adică se vor administra
lichide din abundență: ceaiuri, compoturi, supe pasate, lapte.
Copiii sunt foarte inapetenți în această perioadă și au o
toleranță digestivă scăzută.
Orice tentativă de a-i hrăni poate să declanșeze grețuri și vărsături.
Se va avea grijă să se asigure cantitatea necesară de lichide, iar
celelalte alimente vor fi date în raport cu apetitul copilului.
Poate să primească fructe pasate, pireuri, lapte simplu sau cu făinoase, griș, pesmet etc.
După depășirea perioadei febrile, regimul copilului va ține seama
exclusiv de toleranța digestivă.
Nu sunt necesare alte restricții alimentare.
Se vor introduce progresiv brînzeturile, oul fiert în preparate,
carnea de pasăre sau de vită.
Modul de preparare va fi cel dietetic.
Mesele vor fi în număr de 4-5, iar cantitatea la o masă va fi
moderată ( mese aproape egale).
Moștenind prin tradiție un regim foarte sever în rujeolă, mamele și
mai ales bunicile privesc uneori cu neîncredere regimul
recomandat în prezent.
De aceea, dorim să explicăm că rujeola fiind o boală
”slăbește organismul” ( anergizantă ), este bine ca alimentația
copilului să fie cît mai curînd adusă la normal, evitîndu-se
bineînțeles excesele.
Sugestii pentru preparate veți găsi multiple în acest îndreptar
de alimentație, consultînd rețetele.
Toate supele de zarzavat, de fructe, de carne, budincile,
sufleurile, preparatele din carne, dulciurile și prăjiturile.

Ce Măsuri Dietetice Trebuie să ia Mama Copilului Cu Febră și Rubeolă

1.
CE MĂSURI DIETETICE TREBUIE SĂ IA MAMA COPILULUI CU FEBRĂ




Indiferent de boala care a provocat febra, prin respirație accelerată,
prin transpirație, copilul pierde o cantitate mare de lichide.
Ele trebuie neapărat înlocuite, altfel starea copilului se agravează.
Copilul însăși simte nevoia să bea.
Lichidele i se vor da sub formă de apă, ceaiuri, limonadă, sucuri de fructe,
zeamă de compot, supă de zarzavat strecurată sau chiar fructe creude, pasate.
Lichidele îndulcite aduc și un aport caloric și sunt cele mai indicate în această situație.
Totuși dacă copilul le refuză și dorește apă simplă nu există nici un motiv să nu i se dea.
Ne este indicată, cel puțin în prima perioadă de febră, folosirea laptelui
ca lichid de băut, laptele conține substanțe proteice și săruri care, prin
alcalinizarea țesuturilor, pot favoriza apariția convulsiilor.
Cantitatea totală de lichide este în raport cu vîrsta și greutatea copiilor:
200-150 ml pe kilocorp la sugar, 120-160 ml pentru celelaltegrupe de vîrstă.
Lichidele se administrează de preferință reci, la temperatura camerei, iar cantitățile
mici și repetate evită aparația vărsăturilor și ameliorează senzația de greață.
Alimentația numai cu lichide nu trebuie se depășească 24 de ore, timp în
care va fi consultat medicul care vă recomandă în continuare regimul
necesar, ținînd seama atat de starea copilului, cît și de boala de bază.
În stările febrile prelungite, alimentația va ține seams, în primul rînd,
de prescripția dietetică corespunzătoare bolii de bază.
Cîteva noțiuni cu caracter general trebuie să fie cunoscute.
Aproape toții copiii cu stări febrile prelungite prezintă o scădere accentuată
a funcțiilor digestive, manifestată prin lipsa de poftă de mîncare, greață, uneori
intoleranță digestivă, cu apariția de vărsături și diaree.
Pe de altă parte, acești copii din cauza febrei și a procesului de boală au un
consum energetic crescut.
Acoperirea consumului nu se poate face decît prin aducerea în organism
a alimentelor necesare.
Se vor alege alimente cel mai ușor digestibile.
Se vor da cantități mici și repetate, 4-5 chiar 6 mese pe zi.
Se va apela la toate posibilitățile de a face masa plăcută, prin modul de pregătire,
de prezentare și servire.
Alimentele cel mai ușor digestibile și care aduc un aport caloric sunt:
fructele și arzavaturile, făinoasele și preparatele din lapte cu făinoase,
laptele și derivatele de lapte.
De aceea, se va începe cu aceste produse.
Fructele, zarzavaturile vor fi date sub formă crudă dar mărunțite, rase
( salate tăiate mărunt etc ) sau fierte sub formă de compoturi, fructe pasate,
supe pasate cu adaosuri de foinoase, orez, griș, pîine, crutoane.
Este absolut necesar ca rația alimentară să fie complectată cu proteine,
acestea ajutînd la refacerea țesuturilo și la creșterea rezistenței organismului.
Alimentele care conțin substanțe proteice sunt: laptele și derivatele de lapte,
ouăle, carnea și unele vegetale.
Toate acestea se pot da sub forma unor preparate cît mai simple, carne fiartă
de pasăre și de vită, lapte mai ales sub forma produselor acidulate ( iaurt, chefir ),
brînză de vaci și caș dulce, ouă fierte moi sau în preparate ca budinci, sufleuri etc.
Grăsimile vor fi date sub formă de uleiuri vegetale, unt sau smîntînă,
totdeauna proaspete sau fierte în alimente, niciodată prăjite.
Alimentația copilului se va face cu cantități mici de alimente, tatonînd
posibilitățile digestive.
Se va avea în vedere suplimentarea eventual medicamentoasă, dar numai la
recomandarea medicului, cu vitamine.



2. REGIM ALIMENTAR ÎN RUBEOLĂ


Nu necesită nici o restricție alimentară în afara
celor impuse de starea febrilă.