Regimul Alimentar în Scarlatină ( Rîia )

REGIMUL ALIMENTAR ÎN SCARLATINĂ ( RÎIA )



Scarlatina, boală infectocontagioasă întîlnită mai ales la copiii
preșcolari și școlari, este datorită streptococului hemolitic.
Prin tratament specific cu penicilină, antibiotic care distruge
streptococul, complicațiile atît de temut ale scarlatinei ca nefrita,
reumatismul, otita sunt azi rare.
Singura condiție este depistarea bolii și aplicarea la timp a tratamentului.
Tot prin aplicarea tratamentului cu penicilină a fost posibilă remanierea cu
totul deosebită a regimului alimentar în scarlatină.
Nu cu mulți ani în urmă scarlatina era una din bolile cu regimuri
cele mai severe, fără sare, cu reducerea proteinelor din carne și ou, în medie
 4-5 săptămîni în prezent, regimul alimentar în scarlatină este mult
îmbunătățit.
În primele zile de boală, cînd bolnavul este febril, va primi un regim
hidrolactozaharat, compus din ceaiuri, compoturi, miere, fructe crude,
lapte dulce și iaurt.
După ce starea febrilă a fost rezolvată, copilul va fi trecut la regim
lacto-făinos-vegetarian, adică i se vor da: pîine, paste făinoase, supe
pasate de zarzavaturi sau fructe, lapte sub toate formele.
Sarea va fi folosită în cantitate foarte mică, nu se va adăuga la mîncare.
Pîinea va fi cea obișnuită.
Din a 7-a a 8-a zi de boală, regimul alimentar intră în normal, dar fără
abuzuri: carne 5--150 g pe zi, ( în funcție de vîrstă ) de pasăre și vită,
ou, la început numai gălbenușul sau preparate, budinci, sufleuri, supă a la grecque,
piureuri de zarzavaturi și fructe.
Grăsimile se vor da după necesitățile rației alimntare a copilului.
Se vor evita încă 3-4 săptămîni alimentele conservate prin sărarem
cum sunt, varza acră, murături, preparate din carne conservată, pește sărat.
Desigur, regimul alimentar depinde de forma și evoluția bolii.
De aceea, la controalele periodice care se fac după scarlatină, medicul
va indica și alimentația permisă în cazul respectiv.

Regimul Alimentar în Scarlatină ( Rîia )

REGIMUL ALIMENTAR ÎN SCARLATINĂ ( RÎIA )



Scarlatina, boală infectocontagioasă întîlnită mai ales la copiii
preșcolari și școlari, este datorită streptococului hemolitic.
Prin tratament specific cu penicilină, antibiotic care distruge
streptococul, complicațiile atît de temut ale scarlatinei ca nefrita,
reumatismul, otita sunt azi rare.
Singura condiție este depistarea bolii și aplicarea la timp a tratamentului.
Tot prin aplicarea tratamentului cu penicilină a fost posibilă remanierea cu
totul deosebită a regimului alimentar în scarlatină.
Nu cu mulți ani în urmă scarlatina era una din bolile cu regimuri
cele mai severe, fără sare, cu reducerea proteinelor din carne și ou, în medie
 4-5 săptămîni în prezent, regimul alimentar în scarlatină este mult
îmbunătățit.
În primele zile de boală, cînd bolnavul este febril, va primi un regim
hidrolactozaharat, compus din ceaiuri, compoturi, miere, fructe crude,
lapte dulce și iaurt.
După ce starea febrilă a fost rezolvată, copilul va fi trecut la regim
lacto-făinos-vegetarian, adică i se vor da: pîine, paste făinoase, supe
pasate de zarzavaturi sau fructe, lapte sub toate formele.
Sarea va fi folosită în cantitate foarte mică, nu se va adăuga la mîncare.
Pîinea va fi cea obișnuită.
Din a 7-a a 8-a zi de boală, regimul alimentar intră în normal, dar fără
abuzuri: carne 5--150 g pe zi, ( în funcție de vîrstă ) de pasăre și vită,
ou, la început numai gălbenușul sau preparate, budinci, sufleuri, supă a la grecque,
piureuri de zarzavaturi și fructe.
Grăsimile se vor da după necesitățile rației alimntare a copilului.
Se vor evita încă 3-4 săptămîni alimentele conservate prin sărarem
cum sunt, varza acră, murături, preparate din carne conservată, pește sărat.
Desigur, regimul alimentar depinde de forma și evoluția bolii.
De aceea, la controalele periodice care se fac după scarlatină, medicul
va indica și alimentația permisă în cazul respectiv.

Regim Alimentar Pentru Varicelă

REGIM ALIMENTAR PENTRU VARICELĂ



În această boală infectocontagioasă eruptivă, caracterizată
prin apariția unei erupții veziculare ( ca o mică arsură pe
piele și uneori pe mucoasa bucală ) regimul alimentar va fi
stabilit în raport cu simptomele predominante.
Dacă copilul în primele zile este febril, i se va da un regim
ușor cu o suplimentare : lichide dulci, ceaiuri, compoturi,
supe strecurate sau pasate, sucuri de fructe crude, lapte
ca atare sau preparate, derivate de lapte, brînză de vaci
sub formă de papanași, budinci, piureuri de zarzavaturi și fructe.
Cînd perioada de febră și inflamația mucoasei bucale s-au
rezolvat, copilul va fi trecut progresiv la regim alimentar
normal, în raport cu vîrsta.
Se va evita abuzul de sare, deci nu i se vor da alimente
conservate prin sărare, cum sunt murăturile și varza murată.
Nu sunt necesare alte restricții alimentare.
Mesele se vor da de 4-5 ori pe zi.

Regim Alimentar Pentru Varicelă

REGIM ALIMENTAR PENTRU VARICELĂ



În această boală infectocontagioasă eruptivă, caracterizată
prin apariția unei erupții veziculare ( ca o mică arsură pe
piele și uneori pe mucoasa bucală ) regimul alimentar va fi
stabilit în raport cu simptomele predominante.
Dacă copilul în primele zile este febril, i se va da un regim
ușor cu o suplimentare : lichide dulci, ceaiuri, compoturi,
supe strecurate sau pasate, sucuri de fructe crude, lapte
ca atare sau preparate, derivate de lapte, brînză de vaci
sub formă de papanași, budinci, piureuri de zarzavaturi și fructe.
Cînd perioada de febră și inflamația mucoasei bucale s-au
rezolvat, copilul va fi trecut progresiv la regim alimentar
normal, în raport cu vîrsta.
Se va evita abuzul de sare, deci nu i se vor da alimente
conservate prin sărare, cum sunt murăturile și varza murată.
Nu sunt necesare alte restricții alimentare.
Mesele se vor da de 4-5 ori pe zi.