Regimul Alimentar în Scarlatină ( Rîia )

REGIMUL ALIMENTAR ÎN SCARLATINĂ ( RÎIA )



Scarlatina, boală infectocontagioasă întîlnită mai ales la copiii
preșcolari și școlari, este datorită streptococului hemolitic.
Prin tratament specific cu penicilină, antibiotic care distruge
streptococul, complicațiile atît de temut ale scarlatinei ca nefrita,
reumatismul, otita sunt azi rare.
Singura condiție este depistarea bolii și aplicarea la timp a tratamentului.
Tot prin aplicarea tratamentului cu penicilină a fost posibilă remanierea cu
totul deosebită a regimului alimentar în scarlatină.
Nu cu mulți ani în urmă scarlatina era una din bolile cu regimuri
cele mai severe, fără sare, cu reducerea proteinelor din carne și ou, în medie
 4-5 săptămîni în prezent, regimul alimentar în scarlatină este mult
îmbunătățit.
În primele zile de boală, cînd bolnavul este febril, va primi un regim
hidrolactozaharat, compus din ceaiuri, compoturi, miere, fructe crude,
lapte dulce și iaurt.
După ce starea febrilă a fost rezolvată, copilul va fi trecut la regim
lacto-făinos-vegetarian, adică i se vor da: pîine, paste făinoase, supe
pasate de zarzavaturi sau fructe, lapte sub toate formele.
Sarea va fi folosită în cantitate foarte mică, nu se va adăuga la mîncare.
Pîinea va fi cea obișnuită.
Din a 7-a a 8-a zi de boală, regimul alimentar intră în normal, dar fără
abuzuri: carne 5--150 g pe zi, ( în funcție de vîrstă ) de pasăre și vită,
ou, la început numai gălbenușul sau preparate, budinci, sufleuri, supă a la grecque,
piureuri de zarzavaturi și fructe.
Grăsimile se vor da după necesitățile rației alimntare a copilului.
Se vor evita încă 3-4 săptămîni alimentele conservate prin sărarem
cum sunt, varza acră, murături, preparate din carne conservată, pește sărat.
Desigur, regimul alimentar depinde de forma și evoluția bolii.
De aceea, la controalele periodice care se fac după scarlatină, medicul
va indica și alimentația permisă în cazul respectiv.