Formele Educației Sexuale

FORMELE EDUCAȚIEI SEXUALE



În cele ce urmează, vom expune toate formele și mijloacele care s-au impus pînă
acum în educația sexuală.
Discuția între patru ochi ca mijloc de informare și de modelare a comportării
apare mai frecvent în cadrul familiei.
Din presă, ziare, reviste, cărți, televizor, internet, calculator, laptop, telefoane mobile, tablete,
se pot uita la diferite filmulețe, sexi, erotice, sau chiar xxx.
Profesorul va recurge însă și el, în anumite situații, la această posibilitate.
În majoritatea cazurilor, inițiativa și dirijarea discuțiilor trebuie să revină adulilor,
fiindcă adolescenții, ca parteneri, manifestă adesea rețineri.
Din acest motiv este absolut necesar ca educatorul să fie informat asupra problemelor
specifice fiecărei vîrste, pentru a putea răspunde, în cadrul discuției, întrebărilor
existente, dar ,,nerostite”.
Se poate ajunge totuși ocazional și la discuții inițiate de adolescenți în cazul în care ei
urmăresc să-și clarifice anumite probleme.
Nu rareori adolescentul disimulează propria sa persoană, declarînd că se interesează
în numele unui prieten sau al unei persoane.
De aceea, discuțiile de acest gen trebuie completate cu alte forme educative.
În sfaturile referitoare la căsătorie și la viața sexuală, discuția va fi asemănătoare
atît în privința diagnosticului, cît și a terapiei.
În ceea ce privește vîrsta, limitele inferioare nu au fost încă clar conturate.
Au fost înregistrate rezultate bune în discuțiile avute cu copii în vîrstă de 8-9 ani.
Considerăm însă că discutarea acestor probleme este posibilă și necesară începînd chiar cu clasa I.
Copiii se mai pot informa din.
- Literatura pentru adulți.
- Literatura pentru adolescenți.
- Literatura pentru copii.
- Cărți, reviste, ziare, televizor, internet, etc etc