Cornuri Umplute cu Brînză de Vaci

CORNURI UMPLUTE CU BRÎNZĂ DE VACI



Cantitățile necesare pentru 1 porție



- două cornuri
- 50 g brînză de vaci, proaspătă
- 5 grame unt
- 20-30 ml lapte
- cîteva semințe de chimen
- sare


Mod de preparare


Se taie cornurile în lung și se scoate o parte din miez,
se ung cu puți unt și se umple golul cu brînză de vaci,
care a fost frecată cu sare și chimen.
Jumătățile se lipesc din nou, se stropesc cu lapte și se
pune pe o tavă, în cuptorul încins, timp de 10-15 minute.
Se servesc calde.
prepara amestecînd brînza de vaci cu piept de pasăre,
fiert tocat fin.
În loc de cornuri se pot umple chifle cărora li se scoate miezul.
Brînza de vaci poate fi înlocuită în umplutură cu urdă frecată
cu mărar tocat și puțină sare.

Regimul Alimentar în Astm, Rinite Alergice, Bronșită Astmatiformă

REGIMUL ALIMENTAR ÎN ASTM, RINITE ALERGICE, BRONȘITĂ ASTMATIFORMĂ




Manifestările alergice cu localizare la nivelul arborelui
respirator, au de obicei ca alergen substanțe introduse
pe cale respiratorie ( alergene inhalate ).
Din punct de vedere dietetic, se tratează numai terenul
alergic ( predispoziția la alergie ).
Aceasta se poate realiza prin respectarea regulilor pe
care le-am enumerat mai sus, pentru toate manifestările alergice.

Măsuri Dietetice

MĂSURI DIETETICE



Pentru sugarul mic cu tendința la eczeme și alimentat la sîn nu se fac modificări
de regim, decît în sensul respectării orelor de supt și evitarea supraalimentației
prin limitarea supturilor, dacă copilul este prea gras.
Se vor introduce precoce, în jurul vîrstei de 1-2 luni sucul de fructe și de la
3 luni masa de fructe sau supă de zarzavat, dacă copilul primește și o suportă.
Diversificarea se va face axîndu-ne în special pe zarzavaturi și fructe, și mai
puțin făinoase și lapte.
Mama va supraveghea modul cum copilul suportă regimul administrat, pentru
a depista acele alimente care, eventual pot determina apariția manifestărilor
alergice la copil.
Pentru copiii mai mari și cu alimentație variată, apariția unor manifestări alergice,
pune problema depstării alimentelor care le-au provocat.
În ordinea reputației de a determina manifestări alergice sunt recunoscute
următoarele alimente.
- alimente de origine animală de porc, de oaie, de vită, mai ales sub formă
de conserve, crustaceele, conservele de pește și peștele, vînatul, laptele și
derivatele sale.
- alimente de origine vegetală: cereale ( grîul, secara cu derivatele lor ),
fructe ( căpșunile, zmeura, coacăzele, grepfruit, portocale ), legume ( roșii,
ceapă, spanac ), cacao și ciocolată.
dacă părinții pot determina alimentul care a provocat manifestările alergice
și acest aliment nu este esențial pentru alimentația copilului ( de exemplu,
căpșunile sau zmeura ), situația este simplă: se renunță la administrarea lui.
Dacă alimentul este esențial pentru alimentația copilului, cum ar fi laptele, ouăle
sau carnea, se va renunța temporar la acesta pînă cînd copilul se vindecă și
încă una două săptămîni după.
Ulterior, se va încerca ”desensibilizarea” adică introducerea alimentului în
cantități mici, eventual în combinație cu alte alimente care nu dat alergii.
Cantitățile și timpul necesar desensibilizării depind de gravitatea manifestărilor alergice.
ele sunt decise de medic.
Dăm o simplă sugestie: unui copil care a făcut alergie la ou, după 2-3 săptămîni de pauză
i se va da a 20-a parte dintr-un preparat ( budincă) sau chec la care s-a folosit un singur ou,
eventual numai gălbenușul, albușul fiind în general mai alergizant.
După încă 1-2 zile de pauză, se mărește cantitatea la 18-a parte.
Și așa mai departe, în decurs de cîteva săptămîni, copilul poate să primească, dacă nu
au apărut alte reacții alergice, un gălbenuș de ou, de preferat în preparat.
Mai tîrziu, se va încerca ou fiert ca atare, de asemenea, în cantități mici.
Dacă alimentul care a provocat manifestările alergice nu este cunoscut, se va aplica un regim
așa-numit ”de excludere”.
Schema pe care o dăm în continuare este numai orientativă.
Va fi adaptată în funcție de situația specială a fiecărui copil, de alimentele pe care în mod
obișnuit le primește, de evoluția clinică a stării alergice.
Prima zi - regim hidric ( ceai zaharat, cantități în raport cu vîrsta ).
A 2-a zi - ceai cu pîine prăjită, orez fiert în apă cu zahăr, mere.
A 3-a zi - aceleași, în plus cartof fiert sau copt, roșii curățate,
A 4-a zi - același, în plus apă de zarzavat ( morcovi, pătrunjel, țelină, roșii și două
lingurițe de ulei ).
A 5-a zi - același, plus iaurt sau brînză de vaci proaspătă.
A 6-a zi - aceleași, plus unt.
A 7-a zi - același, plus carne de vită.
A 8-a zi - același, plus budinc de foinoase cu fructe ( fără ou ), gem, dulceață.
A 9-a zi - același, plus carne de pasăre ( perișoare fără ou, rasol ).
A 10-a zi - același, plus ou în preparate.

Alimentele se introduc în cantități mici, totdeauna proaspete, vor fi în general puțin
prelucrate, fără prăjeli sau sosuri.
Mesele vor fi luate la ore regulate, 4-5 mese pe zi chiar pentru copii mari.
La fiecare masă se va consuma o cantitate mică de alimente.
Dacă în timpul regimului de excludere a fost depista alimentul care provoacă alergia,
acesta va fi eliminat un timp mai lung din alimentație și, dacă așa cum am arătat mai sus,
este vorba de un aliment important pentru nutriția copilului, se va încerca desensibilizarea.
Evoluția manifestărilor alergice este destul de capricioasă și uneori greu de stăpnit, chiar
în condițiile respectării regimului prescris.
Este necesar ca medicul care îngrijește copilul și părinții să găsească o formulă de mijloc
între a ține copilul înfometat, deci primind alimente sub nevoile sale nutritive, și apariția
și gravitatea reacțiilor alergice.
Au fost văzuți copii ținuți luni de zile la post, fără lapte, carne și ou din cauza cîtorva
elemente de urticarie, care apăreau din cînd în cînd pe pielea copilului.
Desigur, cîteva reguli de alimentație trebuie respectate în cazul copiilor care fac frecvent
reacții alergice, cu manifestări cutanate, respiratorii sau digestive.
Alimentele folosite în alimentația acestor copii trebuie să fie totdeauna proaspete și
de calitate bună.
Nu se vor folosi conserve, produse prefabricate sau de cofetărie, care au totdeauna mai multe
șanse de a determina manifestări alergice.
Se vor evita, sau cel puțin se vor diminua, alimentele presupuse a produce stare alergică.
Modul de prelucrare a alimentelor va fi totdeauna mai simplu ( fierbere, coacere ) sau se vor
folosi alimente proaspete, cum sunt salate și fructe nealergizante.
Regimul va fi corect cantitativ și calitativ, echilibrat în principii nutritive.
Se va evita monotonia de orice fel, de produs, de prezentare și prelucrare.
Copilul trebuie să aibă din punct de vedere al modului de alimentație satisfacție psihică
cît mai aproape de situația normală.
O noțiune mai nouă în problemele legate de alergie este aceea de ”profilaxie”.
Se consideră ca important pentru restul vieții modul de reacție stabilit în periada
copilăriei între organism și diversele substanțe posibil a deveni alergene, în special cele
de natură alimentară.
Profilaxia bolilor alergice începe, decim la naștere și prima măsură este aceea a alimentației
naturale.
În perioada de sugar și copil mic, profilaxia se face prin introducerea treptată, cantitativ
și calitativ, a fiecărui aliment, tatonînd modul de reacție a organismului.
Se vor evit, în prima copilărie alimentele cu potențial alergizant mare.

Regimul Alimentar în Bolile Alergice

REGIMUL ALIMENTAR ÎN BOLILE ALERGICE



Manifestările alergice la copii sunt foarte frecvente.
Ele se manifestă, cel mai adesea, sub forma alergiilor cutanate ( urticarie, prurigo, eczemă )
dar și sub forma alergiilor respiratorii, cum sunt astmul, rinita alergică, bronșita
astmatiformă și a alergiilor digestive, manifestate prin crampe abdominale, diaree,
uneori vărsături.
Alergenele, adică substanțele care sunt capabile să producă manifestări alergice,sunt de
natură diferită.
Pot fi - alimente, infecții ( cu microbi, fungi ) alergene introduse în organism pe cale
respiratorie ( praf, polen, etc.) și medicamente.
În apariția fenomenelor alergice există mai multe componente: una care ține de organism,
mai precis de modul de reacție deosebit al organismului față de anumite substanțe,
aceasta creează o stare de predispoziție la fenomele alergice.
Ea poate să se manifeste sau nu în raport cu condiiile în care este pus organismul.
Al doilea factor, zis declanșator, este reprezentat prin substanța care produce alergia.
Printre factorii declanșatori, alimentația este unul dintre cei mai importanți, indiferent că
manifestarea alergică se va axa pe un alergen alimentar sau de altă natură.
Factorii alimentari de risc în apariția manifestărilor alergice sunt.
- excesul de glucide, în special de făinoase.
Copiii așa-ziși ”păstoși” alimentați cu prea multe făinoase, se fac des manifestări alergice,
- excesul de proteine: alimentația prelungită și în exces cu lapte de vacă, copiii care ingerează
1-2 litri pe zi fac mai des manifestări alergice,
- introducerea precoce și în exces a preparatelor alimentare necorespunzătoare vîrstei.