Sifilisul

SIFILISUL


Organele genitale externe constituie un loc de predilecție
pentru manifestările sifilisului, în toate fazele bolii.
În perioada primară, punerea în evidență a spirochetei prin
examen ultramicroscopic, indentifică sifilomul primar
în perioada lui ințială, seronegativă.
Mai tîrziu, în perioada de stare, șancrul sifilitic și adenopatia
inghinală satelită ( complexul primar ) au suficiente caractere
clinice pentru stabilirea diagnosticului.
Serologia se pozitivează după 3 săptămîni de la apariția
sifilomului ; este perioada seropozitivă a șancrului sifilitic.
În perioada secundară, diagnosticul leziunilor sifilitice genitale,
al diferitelor varietăți de sifilide ( papuloase, papulo-erozive,
papulo-hipertrofice ) se stabilește pe baza aspectului clinic
caracteristic, al asociației cu leziuni sifilitice în alte părți ale
corpului, pe prezența soleradenitei sifilitice generalizate și pe
serologia pozitivă.
Totuși, uneori, în erupții discrete și necaracteristice, sîntem
nevoiți să recurgem la examenul ultramicroscopic și, dacă
acesta este negativ, trebuie să procedăm la biopsia unei leziuni.
În perioada terțiară, caracterizată prin gome și infiltrate sclerogomoase,
diagnosticul se bazează pe aspectul clinic, serologic, pe
tratamentul de probă și pe examenul histopatologic.

Tratament
Nu se începe tratamentul antisifilitic pînă cînd diagnosticul nu a
fost stabilit cu toată certitudinea, fiind confirmat serologic,
bacteriologic ( ultramicroscopic ) sau histopatologic ( leziuni
terțiare ).
Tratamentul se va face în serviciile de specialitate conform
schemei M.S.P.S.

Șancrul Moale

ȘANCRUL MOALE


Este o boală venerică infecțioasă specifică, contacioasă,
localizată, caracterizată prin ulcerații ale tegumentelor
organelor genitale externe, cu limfangită și adenită
inflamatoare regională.
Agentul patogen este streptobacilul Ducrey ( Hemophilus ducreyi ).
Incubația este de 3 - 5 zile.
Contagiunea se face pe cale sexuale în imensă majoritatea a cazurilor.
Localizările obișnuite sînt în regiunile perineo-genitale și pe
pielea din jur.
Este vorba de ulcerații multiple, profunde, cu margini nete,
dezlipite, delimitate printr-un cerc subțire, roșu.
Fondul neregulat, cenușiu, granulos este acoperit cu puroi.
Baza este moale, inflamatoare.
Leziunea este foarte dureroasă și uneori manifestă la extindere rapidă.

Diagnosticul se bazează pe următoarele puncte :
- incubația scurtă ;
- localizarea, modul de dezvoltare și aspectul leziunilor ;
- autoinocularea, demonstrată de leziunile multiple ;
- absența indurației la baza leziunilor ;
- adenita înghinală dureroasă, cu tendință la supurație ;
- în cazurile dubioase se recurge la examenul bacteriologic al
secreției și la probă biologică, cutireacție.

Tratament
A) Local.

1. Al șancrului : cautizare fizică ( termo- sau galvanocauterizare )
sau chimică ( acid fenic în soluție alcoolică, formol, clorură de
zinc 40%, nitrat de argint, sulfat de cupru ).
Dezinfectante locale, pudră de sulfamide.

2. Al bubonului : chirurgical ( incizie, drenaj ), în faza de colectare.
În faza incipientă se poate încerca roentgenterapia locală.

B) General.
Sulfamidoterapie 6 - 8 g pe zi timp de 7 zile.

Ulcerațiile Simple

ULCERAȚIILE SIMPLE


Este vorba de ulcerații mai mult sau mai puțin cronice,
cauzate de simple iritații, de mici traumatisme și de
infecții consecutive cu germenii piogeni obișnuiți.
De asemenea, corpii străini sau un pesar neglijat pot
duce la asemenea ulcerații.
Diagnosticul se stabilește excluzînd celelalte tipuri de
ulcerații specifice.
Cu siguranță că insuficiența estrogenică și carențele
vitaminice intervin și ele în unele cazuri.

Tratament
1. Îndepărtarea cauzei și spălăturile simple antiseptice sînt suficiete
de cele mai multe ori.
2. În cazurile cronice, care nu cedează la tratamentele
simple, administrarea estrogenilor, parenteral și local,
duce în scurt timp la vindecare.
Vitamina A, în doze masive, este de asemenea utilă, atunci
cînd bănuim o carență în această vitamină.

Ulcerațiile Vulvei și Ale Vaginului

ULCERAȚIILE VULVEI ȘI ALE VAGINULUI




Bolile ulcerative mai frecvente ale vulvei
și vaginului sînt :
ulcerațiile simple, șancrul moale, sifilisul,
tuberculoza, limfogranulomatoza inghinală
( Nicolas-Favre ).