Tenul și Starea Sănătății Partea II

TENUL ȘI STAREA SĂNĂTĂȚII PARTEA II


- Pîinea este foarte săracă în materii grase (1-2%).
Pîinea neagră conține mai multe săruri, vitamine și
celuloză decît cea albă, care avînd celuloză mai puțină
e mai bine tolerată de persoanele cu intestinele mai sensibile.
- O rație zilnică de 300 g pîine conține :
40 mg calciu
270 mg fosfor
15 mg magneziu
15 mg fier
25 mg cupru
0,30 mg vitamina B1
0,24 mg vitamina B2
0,8 mg vitamina PP
1-1,5 din greutatea pîinii o reprezintă sarea ( clorură
de sodiu ).
- Nevoile zilnice de elemente minerale :
Cl - 6 g
Na - 4 g
K - 3,2 g
S - 1,2 g
P - 1,2 g
Ca - 0,84 g
Mg - 0,32 g
Zn - 20 mg
Fe - 18 mg
Cu - 2,5 mg
Fl - 1 mg
I - 0,3 mg
- Cartoful este o legumă cu mare valoare nutritivă ;
este bogată în vitamina C mai mult la începutul iernii,
aceasta pierzîndu-se treptat spre sfîrșitul ei.
- Sfecla roșie, pe lîngă potasiu, calciu și fosfor, conține
vitaminele C, B1, B2.
- Țelina conține vitaminele A, B, C, PP.
- Ceapa este bogată în zaharuri, în vitaminele C, B și
în substanțe cu acțiune antibiotică ( întîlnite și în usturoi ).
- Varza murată și în general murăturile sînt surse bugate
de vitamina C.
- Conopida conține vitaminele C, A, B1, K.
- Ciupercile au o valoare nutritivă egală cu a cărnii și
în plus față de aceasta, conțin vitaminele B1, B2, A, C
și D în cantitate mai mare.
- Legumele colorate sînt mai bogate în vitamina C, care
se găsește în frunze și mai mult în partea externă a legumei.
Cele mai bogate în vitamina C sînt cruditățile.
- Acțiunea sării asupra vitaminelor este nefavorabilă și
ca atare zarzavaturile nu se sărează decît după fierbere.
- Datele științifice indică necesitatea limitării consumului
produselor rafinate.
- 20 g zahăr furnizează tot atîta energie (82 calorii) cît
100 g cartofi sau 250 g varză albă.
- În general, compoziția fructelor și legumelor reprezintă :
                                           Fructe       Legume
Apă                                    88%           80%
Glucide                               6%             14%
Proteine                              3%                3%
Lipide                                   --                ---
Celuloza                              2%               2%
Elemente minerale              1%               1%
Fructele cele mai bogate în hidrocarbonate sînt : strugurii,
prunele, pepenii galbeni.

Tenul și Starea Sănătății Partea II

TENUL ȘI STAREA SĂNĂTĂȚII PARTEA II


- Pîinea este foarte săracă în materii grase (1-2%).
Pîinea neagră conține mai multe săruri, vitamine și
celuloză decît cea albă, care avînd celuloză mai puțină
e mai bine tolerată de persoanele cu intestinele mai sensibile.
- O rație zilnică de 300 g pîine conține :
40 mg calciu
270 mg fosfor
15 mg magneziu
15 mg fier
25 mg cupru
0,30 mg vitamina B1
0,24 mg vitamina B2
0,8 mg vitamina PP
1-1,5 din greutatea pîinii o reprezintă sarea ( clorură
de sodiu ).
- Nevoile zilnice de elemente minerale :
Cl - 6 g
Na - 4 g
K - 3,2 g
S - 1,2 g
P - 1,2 g
Ca - 0,84 g
Mg - 0,32 g
Zn - 20 mg
Fe - 18 mg
Cu - 2,5 mg
Fl - 1 mg
I - 0,3 mg
- Cartoful este o legumă cu mare valoare nutritivă ;
este bogată în vitamina C mai mult la începutul iernii,
aceasta pierzîndu-se treptat spre sfîrșitul ei.
- Sfecla roșie, pe lîngă potasiu, calciu și fosfor, conține
vitaminele C, B1, B2.
- Țelina conține vitaminele A, B, C, PP.
- Ceapa este bogată în zaharuri, în vitaminele C, B și
în substanțe cu acțiune antibiotică ( întîlnite și în usturoi ).
- Varza murată și în general murăturile sînt surse bugate
de vitamina C.
- Conopida conține vitaminele C, A, B1, K.
- Ciupercile au o valoare nutritivă egală cu a cărnii și
în plus față de aceasta, conțin vitaminele B1, B2, A, C
și D în cantitate mai mare.
- Legumele colorate sînt mai bogate în vitamina C, care
se găsește în frunze și mai mult în partea externă a legumei.
Cele mai bogate în vitamina C sînt cruditățile.
- Acțiunea sării asupra vitaminelor este nefavorabilă și
ca atare zarzavaturile nu se sărează decît după fierbere.
- Datele științifice indică necesitatea limitării consumului
produselor rafinate.
- 20 g zahăr furnizează tot atîta energie (82 calorii) cît
100 g cartofi sau 250 g varză albă.
- În general, compoziția fructelor și legumelor reprezintă :
                                           Fructe       Legume
Apă                                    88%           80%
Glucide                               6%             14%
Proteine                              3%                3%
Lipide                                   --                ---
Celuloza                              2%               2%
Elemente minerale              1%               1%
Fructele cele mai bogate în hidrocarbonate sînt : strugurii,
prunele, pepenii galbeni.

Tenul și Starea Sănătății Partea I

TENUL ȘI STAREA SĂNĂTĂȚII PARTE I


Oamenii de știință sovietici indică cîte calorii se pierd
prin efort depus în practicarea sporturilor :
- 12 minute înot - 65 calorii
- 25 minute tenis de masă - 100 calorii
- 25 minute tenis de cîmp - 150 calorii
- 60 minute gimnastică - 300 calorii
- Un ou de găină de 50 g furnizează 85 calorii ( 75 date
de gălbenuș și 10 date de albuș ).
- Un ou de rață de 60 - 70 g dă 100-110 calorii.
- 2 ouă de mărime obișnuită conține o cantitate de albumină
și grăsime egală cu cea pe care o găsim într-un litru
de lapte sau în 300 g friptură la grătar.

Conținutul în calorii a unor produse alimentare:
100 g pîine albă obișnuită - 250 calorii
100 g pîine neagră - 210 calorii
100 g pîine semialbă  - 220 calorii
100 g carne slabă de vacă - 150 calorii
100 g creier - 125 calorii
100 g șalău - 80 calorii
100 ml lapte de vacă - 70 calorii
100 g caramele - 380 calorii
100 ml rom - 320 calorii
1 borcan de iaurt - 150 calorii
1 cană de supă - 10 calorii
100 g pireu de mere - 125 calorii

- Un bărbat între 20 - 40 de ani, cu activitate de intensitate
fizică medie, are nevoie în 24 de ore de 92 g proteine
din care 35 g de origine animală și 57 g de origine vegetală.

Organismul și necesitățile lui în principii alimentare:
1. Proteine
2. Glucide
3. Lipide
4. Vitamine
5. Substanțe minerale
6. Oligoelemente
7. Fibre alimentare
8. Apă
Dietele ce conțin din abundență produse naturale
de origine vegetală - cereale, legume, fructe - sînt
bogate în fibre, care reprezintă pereții celulelor vegetale.
- Alimentația alcătuită predominant numai din pîine,
carne, cartofi, are efect decalcifiante.
Legumele și fructele trebuie să reprezinte 13-17% din
totalul caloric necesar.
Copiii sub 1 an trebuie să aibă în alimentație 100 g
fructe zilnic ; adulții, 300-400 g fructe pe zi ; femeile
gravide și cele care alăptează pînă la 500 g.

Tenul și Starea Sănătății Partea I

TENUL ȘI STAREA SĂNĂTĂȚII PARTE I


Oamenii de știință sovietici indică cîte calorii se pierd
prin efort depus în practicarea sporturilor :
- 12 minute înot - 65 calorii
- 25 minute tenis de masă - 100 calorii
- 25 minute tenis de cîmp - 150 calorii
- 60 minute gimnastică - 300 calorii
- Un ou de găină de 50 g furnizează 85 calorii ( 75 date
de gălbenuș și 10 date de albuș ).
- Un ou de rață de 60 - 70 g dă 100-110 calorii.
- 2 ouă de mărime obișnuită conține o cantitate de albumină
și grăsime egală cu cea pe care o găsim într-un litru
de lapte sau în 300 g friptură la grătar.

Conținutul în calorii a unor produse alimentare:
100 g pîine albă obișnuită - 250 calorii
100 g pîine neagră - 210 calorii
100 g pîine semialbă  - 220 calorii
100 g carne slabă de vacă - 150 calorii
100 g creier - 125 calorii
100 g șalău - 80 calorii
100 ml lapte de vacă - 70 calorii
100 g caramele - 380 calorii
100 ml rom - 320 calorii
1 borcan de iaurt - 150 calorii
1 cană de supă - 10 calorii
100 g pireu de mere - 125 calorii

- Un bărbat între 20 - 40 de ani, cu activitate de intensitate
fizică medie, are nevoie în 24 de ore de 92 g proteine
din care 35 g de origine animală și 57 g de origine vegetală.

Organismul și necesitățile lui în principii alimentare:
1. Proteine
2. Glucide
3. Lipide
4. Vitamine
5. Substanțe minerale
6. Oligoelemente
7. Fibre alimentare
8. Apă
Dietele ce conțin din abundență produse naturale
de origine vegetală - cereale, legume, fructe - sînt
bogate în fibre, care reprezintă pereții celulelor vegetale.
- Alimentația alcătuită predominant numai din pîine,
carne, cartofi, are efect decalcifiante.
Legumele și fructele trebuie să reprezinte 13-17% din
totalul caloric necesar.
Copiii sub 1 an trebuie să aibă în alimentație 100 g
fructe zilnic ; adulții, 300-400 g fructe pe zi ; femeile
gravide și cele care alăptează pînă la 500 g.