Cum Preparăm Șunca ( Slănină ) de Porc

CUM PREPARĂM ȘUNCA ( SLĂNINA ) DE PORC

șunca dată cu boia de ardei dulce

Ingrediente
- Suncă de porc
- sare gronjoasă
- zeamă de varză
- 1 lingură boabe de piper
- vin roșu 2 - 3 pahare
- foi de dafin 2 - 5
- boia de ardei dulce sau iute
Video cum preparăm șunca de porc

Mod de preparare


După de sa tăiat șunca, în bucăți de 15-30 cm, se pune
la sare ( saramură ).
Pentru cei care sunt începători și nu știu, șunca se pune la sare, într-un vas ( lighean ) de plastic,
aluminiu, lemn, dar fără fier, tablă, etc, pentru că
ruginește, și vă stricați bucățile de șuncă.
Din 2 în două zile se întoarce șunca pe cealaltă parte,
( Două zile cu șoriciul în sus, după ce se întoarce șunca,
se va pune cu șoricul în jos )

șunca la sare (saramură)

Video cum preparăm șunca de porc
Dacă nu mai are sare pe partea de sus, a șuncii, se mai
pune sare peste partea de sus a șuncii.
Șunca se ține șa sare ( saramură ) 3 sau 4 săptămîni.
După aceea se spală de sare, și se fierbe în zeama de
varză.

șunca spălată de sare

După ce am spălat bucățile de șuncă, de sare, le punem la
fiert, în zeama de varză, în care se pune, 2-5 foi de dafin,
1 lingură sau cîteva boabe de piper, se mai pune 500 ml
vin roșu de țară, nu cumpărat din magazin.
Șunca se fierbe în funcție de grosime ei, cam între 15-45
minute, ca să îți dai seama dacă este fiartă șunca, bagi
furculița într-o bucată de șuncă, dacă întră furculița în
șuncă este fiartă.

Video cum preparăm șunca de porc

șunca se fierbe în zeamă de varză

După ce ați scos șunca de la fiert din zeama de varză, se pune
la zvîntat ( uscat ) timp de cateva zile, atarnată de strașina casei.

Video cum preparăm șunca de porc

șunca la uscat, agățată la strașina casei

După ce luați șunca de la uscat, puteți să o afumați, și să o dați
cu boia de ardei dulce sau iute.

Video cum preparăm șunca de porc

șuncă dată cu boia de ardei

Video cum preparăm șunca de porc

Tenul și Starea Sănătății Partea III

TENUL ȘI STAREA SĂNĂTĂȚII PARTEA III



- O porție de tort are circa  45% grăsime.
- Sărurile de potasiu ajută la eliminarea excesului de apă
din organism, la restabilirea echilibrului acidobazic,
îmbogățesc rezervele alcaline  ale organismului, compensînd
aciditatea alimentației obișnuite.
Legumele, verdețurile și fructele, în special sub formă de
crudități, sînt cele mai bogate în potasiu.
Sărurile de sodiu pot determina reținerea apei în țesuturi.
Pierderea accentuată de potasiu duce la diferite tulburări,
ca oboseala fizică și intelectuală, diminuarea rezistenței
la îmbolnăviri etc.

Fierul intră în compoziția hemoglobinei din hematii.
Cînd cantitatea de fier e diminuată apare anemia.
Fierul ajută de asemenea respirației tisulare, intrînd în
compoziția fermenților.

De cît calciu are nevoie zilnic copilul ?
Nou-născutul 100-200 mg/kilocorp
de la 0 la 1 an 50 mg/kilocorp
la 2 ani 17 mg/hilocorp
Concentrația de calciu:
Laptele de mamă  23 mg la 100 ml
Laptele praf 130 mg la 100 g
Laptele de vacă 125 mg la 100 ml
Untul 16 mg la 100 g
Cartofii 14 mg la 100 g
Spanacul 87 mg la 100 g
Morcovii 41 mg la 100 g
Carnea 10 g la 100 g
Oul 54 mg la 100 g
Fructele 10-40 mg la 100 g
- După aprecierile Organizației Mondiale a Sănătății,
organismului uman are nevoie de 0,50-0,70 proteine
pe fiecare kilogram greutate corporală.
- După 60 de ani se recomandă ( rație zilnică ):
Lapte 500-700 ml
Brînzeturi proaspete 40-60 g
Carne ( pește sau pasăre ) 100 g
Ouă 10-15 g
Ulei 20-25 ml
Legume, fructe și crudități 200-300 g
Zahăr și dulciuri concentrate 40-45 g
Pîine 250 g.
- Rația zilnică de pîine recomandă de unii medici nutriționiști
este în funcție de vîrstă :
- de la 2 la 4 ani 60 g
4 la 6 ani 80 g
6 la 10 ani 200 g
10 la 12 ani 300 g
12 la 15 ani 400 g
15 la 20 ani 500 g
adulții cu activitatea medie - 400 g
bătrînii - 250 g.
- Cantitatea de apă considerată ca necesară pentru organism
ar fi de 1 ml pentru fiecare calorie.
Dacă jumătate din cantitatea necesară o primim prin
alimente, cealaltă jumătate o vom consuma prin apa ca
atare, sau prin băuturile cu apă ( ceai, cafea etc.).

Tenul și Starea Sănătății Partea II

TENUL ȘI STAREA SĂNĂTĂȚII PARTEA II


- Pîinea este foarte săracă în materii grase (1-2%).
Pîinea neagră conține mai multe săruri, vitamine și
celuloză decît cea albă, care avînd celuloză mai puțină
e mai bine tolerată de persoanele cu intestinele mai sensibile.
- O rație zilnică de 300 g pîine conține :
40 mg calciu
270 mg fosfor
15 mg magneziu
15 mg fier
25 mg cupru
0,30 mg vitamina B1
0,24 mg vitamina B2
0,8 mg vitamina PP
1-1,5 din greutatea pîinii o reprezintă sarea ( clorură
de sodiu ).
- Nevoile zilnice de elemente minerale :
Cl - 6 g
Na - 4 g
K - 3,2 g
S - 1,2 g
P - 1,2 g
Ca - 0,84 g
Mg - 0,32 g
Zn - 20 mg
Fe - 18 mg
Cu - 2,5 mg
Fl - 1 mg
I - 0,3 mg
- Cartoful este o legumă cu mare valoare nutritivă ;
este bogată în vitamina C mai mult la începutul iernii,
aceasta pierzîndu-se treptat spre sfîrșitul ei.
- Sfecla roșie, pe lîngă potasiu, calciu și fosfor, conține
vitaminele C, B1, B2.
- Țelina conține vitaminele A, B, C, PP.
- Ceapa este bogată în zaharuri, în vitaminele C, B și
în substanțe cu acțiune antibiotică ( întîlnite și în usturoi ).
- Varza murată și în general murăturile sînt surse bugate
de vitamina C.
- Conopida conține vitaminele C, A, B1, K.
- Ciupercile au o valoare nutritivă egală cu a cărnii și
în plus față de aceasta, conțin vitaminele B1, B2, A, C
și D în cantitate mai mare.
- Legumele colorate sînt mai bogate în vitamina C, care
se găsește în frunze și mai mult în partea externă a legumei.
Cele mai bogate în vitamina C sînt cruditățile.
- Acțiunea sării asupra vitaminelor este nefavorabilă și
ca atare zarzavaturile nu se sărează decît după fierbere.
- Datele științifice indică necesitatea limitării consumului
produselor rafinate.
- 20 g zahăr furnizează tot atîta energie (82 calorii) cît
100 g cartofi sau 250 g varză albă.
- În general, compoziția fructelor și legumelor reprezintă :
                                           Fructe       Legume
Apă                                    88%           80%
Glucide                               6%             14%
Proteine                              3%                3%
Lipide                                   --                ---
Celuloza                              2%               2%
Elemente minerale              1%               1%
Fructele cele mai bogate în hidrocarbonate sînt : strugurii,
prunele, pepenii galbeni.

Tenul și Starea Sănătății Partea I

TENUL ȘI STAREA SĂNĂTĂȚII PARTE I


Oamenii de știință sovietici indică cîte calorii se pierd
prin efort depus în practicarea sporturilor :
- 12 minute înot - 65 calorii
- 25 minute tenis de masă - 100 calorii
- 25 minute tenis de cîmp - 150 calorii
- 60 minute gimnastică - 300 calorii
- Un ou de găină de 50 g furnizează 85 calorii ( 75 date
de gălbenuș și 10 date de albuș ).
- Un ou de rață de 60 - 70 g dă 100-110 calorii.
- 2 ouă de mărime obișnuită conține o cantitate de albumină
și grăsime egală cu cea pe care o găsim într-un litru
de lapte sau în 300 g friptură la grătar.

Conținutul în calorii a unor produse alimentare:
100 g pîine albă obișnuită - 250 calorii
100 g pîine neagră - 210 calorii
100 g pîine semialbă  - 220 calorii
100 g carne slabă de vacă - 150 calorii
100 g creier - 125 calorii
100 g șalău - 80 calorii
100 ml lapte de vacă - 70 calorii
100 g caramele - 380 calorii
100 ml rom - 320 calorii
1 borcan de iaurt - 150 calorii
1 cană de supă - 10 calorii
100 g pireu de mere - 125 calorii

- Un bărbat între 20 - 40 de ani, cu activitate de intensitate
fizică medie, are nevoie în 24 de ore de 92 g proteine
din care 35 g de origine animală și 57 g de origine vegetală.

Organismul și necesitățile lui în principii alimentare:
1. Proteine
2. Glucide
3. Lipide
4. Vitamine
5. Substanțe minerale
6. Oligoelemente
7. Fibre alimentare
8. Apă
Dietele ce conțin din abundență produse naturale
de origine vegetală - cereale, legume, fructe - sînt
bogate în fibre, care reprezintă pereții celulelor vegetale.
- Alimentația alcătuită predominant numai din pîine,
carne, cartofi, are efect decalcifiante.
Legumele și fructele trebuie să reprezinte 13-17% din
totalul caloric necesar.
Copiii sub 1 an trebuie să aibă în alimentație 100 g
fructe zilnic ; adulții, 300-400 g fructe pe zi ; femeile
gravide și cele care alăptează pînă la 500 g.