Tetanosul

TETANOSUL






Agentul cauzal: Clostridium tetani
Perioada de incubație: 3 - 21 zile
Manifestări clinice: contracții tetanice ale musculaturii
scheletice.
Profilaxia: inocularea cu anatomia tetanică.
Boala este cunoscută încă din antichitate dar agentul
etiologic a fost identificat abia în 1884.
Tetanosul este răspândit pe tot globul, cu o frecvență
mare în regiunile tropicale și mai mică în țările nordice.
În ultimii ani, frecvența apariției tetanosului este
în scădere.
La câine, boala este rar întâlnită.
Semnele clinice apar după 5 - 8 zile de la pătrunderea
microbului în țesutul subcutanat, la nivelul unei
plăgi oarecare, deseori acoperită de o crustă și uneori
chiar cicatrizantă.
Semne caracteristice sunt spasmele mușchilor scheletului.
Se mai observă ridicarea pleoapei superioare, retragerea
comisurilor gurii ( dând senzație de râs ) greutate în a
deschide gura, respirație grea, retragerea spre spate a
urechilor, membrele anterioare înțepenite și date în
lături, cele posterioare în extensie.
În cursul bolii apare o hipersensibilitate la lumină și
zgomot, ce crește pe măsură ce afecțiunea progresează.
Aproape întotdeauna un tetanos netratat are un sfârșit letal.
Moartea survine în 5 zile de la apariția primelor semne.
Profilaxia se realizează prin îngrijirea plăgilor și
injectarea serului antitetanic.
Pentru imunizarea activă se folosește anatixia tetanică.
Animalele astfel inoculate rămân imunizate pentru
toată viața.

Tetanosul

TETANOSUL






Agentul cauzal: Clostridium tetani
Perioada de incubație: 3 - 21 zile
Manifestări clinice: contracții tetanice ale musculaturii
scheletice.
Profilaxia: inocularea cu anatomia tetanică.
Boala este cunoscută încă din antichitate dar agentul
etiologic a fost identificat abia în 1884.
Tetanosul este răspândit pe tot globul, cu o frecvență
mare în regiunile tropicale și mai mică în țările nordice.
În ultimii ani, frecvența apariției tetanosului este
în scădere.
La câine, boala este rar întâlnită.
Semnele clinice apar după 5 - 8 zile de la pătrunderea
microbului în țesutul subcutanat, la nivelul unei
plăgi oarecare, deseori acoperită de o crustă și uneori
chiar cicatrizantă.
Semne caracteristice sunt spasmele mușchilor scheletului.
Se mai observă ridicarea pleoapei superioare, retragerea
comisurilor gurii ( dând senzație de râs ) greutate în a
deschide gura, respirație grea, retragerea spre spate a
urechilor, membrele anterioare înțepenite și date în
lături, cele posterioare în extensie.
În cursul bolii apare o hipersensibilitate la lumină și
zgomot, ce crește pe măsură ce afecțiunea progresează.
Aproape întotdeauna un tetanos netratat are un sfârșit letal.
Moartea survine în 5 zile de la apariția primelor semne.
Profilaxia se realizează prin îngrijirea plăgilor și
injectarea serului antitetanic.
Pentru imunizarea activă se folosește anatixia tetanică.
Animalele astfel inoculate rămân imunizate pentru
toată viața.

Leptospiroza

LEPTOSPIROZA




Agentul cauzal: Leptospira Canicola, mai rar L.
icterohaemorragiae.
Perioada de incubație: 7 - 9 zile
Manifestări clinice: inapetență, stare generală rea,
sete mare, vomitări, diaree, somnolență.
Profilaxie: vaccinare.
În leptospiroza câinelui se descriu două forme
clinice principale: o formă icterică și o formă
anicterică.
Forma icterică se observă mai ales la câinii tineri.
Boala debutează brusc, cu febră de scurtă durată,
vomitări biloase, mucoase sau chiar hemoragice,
fecale decolorate cu strii de sânge.
Mucoasa bucală este icterică, uscată și prezintă
ulcere în special pe gingii.
Gura animalului exală un miros de urină.
Durata bolii este de 5 - 6 zile ( aproximativ ).
Animalele care supraviețuiesc se refac greu și
rămân excretoare de leptospire un timp îndelungat.
Forma anicterică poate evolua acut sau subacut.
În forma acută se poate observa febra, inapetență,
abatere profundă, sete mărită, diaree sanguinolentă
și numai rareori constipație.
Forma subacută se manifestă prin inapetență, vomitări,
sete mare, pierderea forțelor, apatie, somnolență,
mucoasa bucală uscată și cu ulcere, gura exală un
miros de urină.
Abdomenul este sensibil la palpare, defecarea este
rărită, iar fecalele sunt nanguinolente.
Boala durează 8 - 10 zile și se termină cu moartea,
după o stare comatoasă, în 60-80% din cazuri.
Animalele care supraviețuiesc rămân tarate:
paralizii, gastroenterită cronică sau nefrită cronică.
În canise, se pot practica vaccinările antileptospirice
în scop profilactic.

Leptospiroza

LEPTOSPIROZA




Agentul cauzal: Leptospira Canicola, mai rar L.
icterohaemorragiae.
Perioada de incubație: 7 - 9 zile
Manifestări clinice: inapetență, stare generală rea,
sete mare, vomitări, diaree, somnolență.
Profilaxie: vaccinare.
În leptospiroza câinelui se descriu două forme
clinice principale: o formă icterică și o formă
anicterică.
Forma icterică se observă mai ales la câinii tineri.
Boala debutează brusc, cu febră de scurtă durată,
vomitări biloase, mucoase sau chiar hemoragice,
fecale decolorate cu strii de sânge.
Mucoasa bucală este icterică, uscată și prezintă
ulcere în special pe gingii.
Gura animalului exală un miros de urină.
Durata bolii este de 5 - 6 zile ( aproximativ ).
Animalele care supraviețuiesc se refac greu și
rămân excretoare de leptospire un timp îndelungat.
Forma anicterică poate evolua acut sau subacut.
În forma acută se poate observa febra, inapetență,
abatere profundă, sete mărită, diaree sanguinolentă
și numai rareori constipație.
Forma subacută se manifestă prin inapetență, vomitări,
sete mare, pierderea forțelor, apatie, somnolență,
mucoasa bucală uscată și cu ulcere, gura exală un
miros de urină.
Abdomenul este sensibil la palpare, defecarea este
rărită, iar fecalele sunt nanguinolente.
Boala durează 8 - 10 zile și se termină cu moartea,
după o stare comatoasă, în 60-80% din cazuri.
Animalele care supraviețuiesc rămân tarate:
paralizii, gastroenterită cronică sau nefrită cronică.
În canise, se pot practica vaccinările antileptospirice
în scop profilactic.