Poezia Tămîie și fulgi de Lucian Blaga

TĂMÎIE ȘI FULGI




lumini scăpate din cuptor se zbat între pereți.
Și trupul moale ca de in curat
și părul ți l-ai uns peste cădelniță-n tămîie,
fir de fir,
ca să miroși la fel c-un patrafir.




Prin sat trec sănii grele de tăceri.
Cu genele ghicesc poteca sărutărilor de ieri.
Fulgi moi și grași îmi troienesc
în pace lumea ca de scrum,
și fulgi de-aramă azvîrliți din cer
par clopoțeii atîrnați
de gîtul pașilor de cai pe drum.




Ciobani întîrziați pe uliți simt
că cei cari s-au culcat
au clipe de tămîie și de in
curat.



Curat.