Fabula Maimuțoiul Și Motanul de La Fontaine




MAIMUȚOIUL ȘI MOTANUL



În casa unui om din vreme veche,
trăia o-mpielițată de pereche :
un maimuțoi
-pocitul Maimuliță-
și un cotoi
-cumătrul Motănilă.
Când dispărea slănina, brânza, cașul,
nu căuta pe la vecinul făptașul...
Ci cum ședeau, odată, la vatră lighioanele
și urmăreau cum se coceau castanele,
un îndoit folos credeau c-ar scoate
de-ar izbuti să le mănânce toate,
făcându-și lor un bine și altuia un rău.
Și maimuțoiul, marele mâncău,
i-a spus. „Fârtate năpârstoc,
tu ești mai priceput ca mine, zău.
Ce-ar fi să scoți castanele din foc?...
Zis și făcut! Fârtatul priceput
a și-nceput
să scoată cu gheruța castanele din foc,
în vreme ce maimuța
le și mânca pe loc.
Când se ivi o slugă,
o rupseră la fugă.
Flămând și cu lăbuța pârlită de văpaie,
mai căpătă motanul neghiob și o bătaie.


Câți nu s-aleg în viață cu foloasele,
și alții trag, în locul lor, ponoasele!

Fabula Maimuțoiul Și Motanul de La Fontaine




MAIMUȚOIUL ȘI MOTANUL



În casa unui om din vreme veche,
trăia o-mpielițată de pereche :
un maimuțoi
-pocitul Maimuliță-
și un cotoi
-cumătrul Motănilă.
Când dispărea slănina, brânza, cașul,
nu căuta pe la vecinul făptașul...
Ci cum ședeau, odată, la vatră lighioanele
și urmăreau cum se coceau castanele,
un îndoit folos credeau c-ar scoate
de-ar izbuti să le mănânce toate,
făcându-și lor un bine și altuia un rău.
Și maimuțoiul, marele mâncău,
i-a spus. „Fârtate năpârstoc,
tu ești mai priceput ca mine, zău.
Ce-ar fi să scoți castanele din foc?...
Zis și făcut! Fârtatul priceput
a și-nceput
să scoată cu gheruța castanele din foc,
în vreme ce maimuța
le și mânca pe loc.
Când se ivi o slugă,
o rupseră la fugă.
Flămând și cu lăbuța pârlită de văpaie,
mai căpătă motanul neghiob și o bătaie.


Câți nu s-aleg în viață cu foloasele,
și alții trag, în locul lor, ponoasele!

Fabula Făclia de La Fontaine




FĂCLIA


Când roiurile primelor albine
din zările olimpice-au purces,
sus, pe Himet , sălașul și-au ales,
pe cline cu poieni de floare pline.
Cu timpul, niște oameni mai hămesiți ca lupii
ambrozia divină, din faguri, le-o prădară
și, lacomi, le lăsară
pustii de miere stupii,
iar ceara în făclii o preschimbară.
Ci iată că odată o falnică Făclie
văzând prin partea locului
cum însăși moalea glie
se schimbă-n cărămizi la para focului,-
voind să biruiască truda timpului,-
(aidoma făpturilor Olimpului)
se azvârli ca Empedocle -n foc
și se topi în vâlvătăi pe loc.


Nu toate-s cu putință pentru toți :
mai bine chibzuiești și te socoți
și nu te-apuci să faci decât ce poți.

Fabula Făclia de La Fontaine




FĂCLIA


Când roiurile primelor albine
din zările olimpice-au purces,
sus, pe Himet , sălașul și-au ales,
pe cline cu poieni de floare pline.
Cu timpul, niște oameni mai hămesiți ca lupii
ambrozia divină, din faguri, le-o prădară
și, lacomi, le lăsară
pustii de miere stupii,
iar ceara în făclii o preschimbară.
Ci iată că odată o falnică Făclie
văzând prin partea locului
cum însăși moalea glie
se schimbă-n cărămizi la para focului,-
voind să biruiască truda timpului,-
(aidoma făpturilor Olimpului)
se azvârli ca Empedocle -n foc
și se topi în vâlvătăi pe loc.


Nu toate-s cu putință pentru toți :
mai bine chibzuiești și te socoți
și nu te-apuci să faci decât ce poți.

Postare

  ANPC Termeni și Condiții