Poezia Fluierul de Marin Sorescu

FLUIERUL



Un flier țipă deodată
În spatele unui trecător
Al cărui trup se umple de rumeguș
Ca un copac, cînd simte
În marginea pădurii
Gaterul.



Totuși să nu-ntorc capul - își spune omul -
Poate e pentru altcineva.
În orice caz, să mai am un răgaz
De cîțiva pași.



Fluierul s-aude strident
În spatele tuturor trecătorilor
Care se fac vineți, galbeni, verzi, roșii
Și merg înainte țepeni,
Fără a întoarce capul.
Poate e pentru altcineva -
Gîndește fiecare -
Ce-am făcut eu decît
Un război, două războaie ?
Mîine am nuntă,
Poimîine-mi naște soția,
Răspoimîine-mi îngrop părinții
Am atîtea treburi pe cap,
Nu poate fi pentru mine.



Un copil
Și-a cumpărat un fluier,
Și-a ieșit să-l încerce
Pe bulevard,
Fluierînd ștrengărește la urechea oamenilor.

Poezia Fluierul de Marin Sorescu

FLUIERUL



Un flier țipă deodată
În spatele unui trecător
Al cărui trup se umple de rumeguș
Ca un copac, cînd simte
În marginea pădurii
Gaterul.



Totuși să nu-ntorc capul - își spune omul -
Poate e pentru altcineva.
În orice caz, să mai am un răgaz
De cîțiva pași.



Fluierul s-aude strident
În spatele tuturor trecătorilor
Care se fac vineți, galbeni, verzi, roșii
Și merg înainte țepeni,
Fără a întoarce capul.
Poate e pentru altcineva -
Gîndește fiecare -
Ce-am făcut eu decît
Un război, două războaie ?
Mîine am nuntă,
Poimîine-mi naște soția,
Răspoimîine-mi îngrop părinții
Am atîtea treburi pe cap,
Nu poate fi pentru mine.



Un copil
Și-a cumpărat un fluier,
Și-a ieșit să-l încerce
Pe bulevard,
Fluierînd ștrengărește la urechea oamenilor.

Poezia Retroversiune de Marin Sorescu

RETROVERSIUNE



Susținem examenul
La limba moartă,
Și trebuia să mă traduc
Din om în maimuță.



Am luat-o pe departe,
Traducînd mai întîi un text
Dintr-o pădure.



Retroversiunea devenea însă
Tot mai dificilă,
Cu cît mă apropiam de mine.
Cu puțin efor
Am găsit totuși echivalențe mulțumitoare
Pentru unghii și părul de pe picioare.



Pe la genunchi
Am început să mă bîlbîi.
În dreptul inimii mi-a tremurat mîna
Și-am făcut o pată de soare.



Am mai încercat eu s-o dreg
Cu părul de pe piept.
Dar m-am poticnit definitiv
La suflet.

Poezia Retroversiune de Marin Sorescu

RETROVERSIUNE



Susținem examenul
La limba moartă,
Și trebuia să mă traduc
Din om în maimuță.



Am luat-o pe departe,
Traducînd mai întîi un text
Dintr-o pădure.



Retroversiunea devenea însă
Tot mai dificilă,
Cu cît mă apropiam de mine.
Cu puțin efor
Am găsit totuși echivalențe mulțumitoare
Pentru unghii și părul de pe picioare.



Pe la genunchi
Am început să mă bîlbîi.
În dreptul inimii mi-a tremurat mîna
Și-am făcut o pată de soare.



Am mai încercat eu s-o dreg
Cu părul de pe piept.
Dar m-am poticnit definitiv
La suflet.