Poezia Fluierul de Marin Sorescu

FLUIERUL



Un flier țipă deodată
În spatele unui trecător
Al cărui trup se umple de rumeguș
Ca un copac, cînd simte
În marginea pădurii
Gaterul.



Totuși să nu-ntorc capul - își spune omul -
Poate e pentru altcineva.
În orice caz, să mai am un răgaz
De cîțiva pași.



Fluierul s-aude strident
În spatele tuturor trecătorilor
Care se fac vineți, galbeni, verzi, roșii
Și merg înainte țepeni,
Fără a întoarce capul.
Poate e pentru altcineva -
Gîndește fiecare -
Ce-am făcut eu decît
Un război, două războaie ?
Mîine am nuntă,
Poimîine-mi naște soția,
Răspoimîine-mi îngrop părinții
Am atîtea treburi pe cap,
Nu poate fi pentru mine.



Un copil
Și-a cumpărat un fluier,
Și-a ieșit să-l încerce
Pe bulevard,
Fluierînd ștrengărește la urechea oamenilor.