Poezia Bile Și Cercuri de Marin Sorescu

Jonglerul din circ mi-e tată,
A fost chemat urgent pînă-n noapte
Și m-a lăsat pe mine
Să-i țin locul.



Tot ce vezi în jur
Nu-s decît bile și cercuri,
Mi-a spus, ține bine minte :
Bile și cercuri.



Copacii sînt niște cercuri verzi,
Trebuie să-i învîrți pe mînă repede, repede,
Ca să nu-și piardă dintr-o dată
Toate frunzele.



Norii sînt cercuri albastre,
Îi învîrți cu vîrful piciorului
Și cu o mișcare a inimii.
Și femeile sînt niște cercuri,
Trebuie intercalate frumos
Între nori și fum.




Cît privește bilele,
Ai grijă să nu-ți scape cea roșie,
Că rămîi în întuneric,
Și nu arunca prea departe bila neagră
De care tot neamul nostru
E legat prin jurămînt.




Jocul e amuzant,
Stăpînesc cum pot
Lumea de bile și cercuri,
Dar, uite, e foarte tîrziu
Și jonglerul tată
Nu se mai întoarce.