Poezia În Dungă... de Marin Sorescu

ÎN DUNGĂ...


La început nu era în picioare
Nici un munte, nici un vis,
Așa că nici ploaia n-avea rost
Să cadă de sus.



Plouă din dunga pămîntului,
Picăturile porneau
Cam de unde vedem pe hartă
Polul Nord.



Apoi formarea reliefului
Și mai ales a oamenilor
A deplasat centrul de greutate
Al pămîntului.



Norii, ca niște parașute, s-au ridicat sus pe cer,
Umflați de cîmpul nostru magnetic.



Totuși, uneori,
Mai plouă și azi orizontal
Și atunci mă uit pe fereastră,
Sau în istorie,
Să văd care dintre noi
Merge în patru labe.