Fabula Păianjenul și Rîndunica de La Fontaine

PĂIANJENUL ȘI RÎNDUNICA


- ,,O Jupiter, stăpîne, dac-ai vrea
( tu care chiar și astăzi ne cutremuri
scoțînd din cap pe Pallas, dușmanca mea pe vremuri ),
îndurîndu-te și-ascultă și tînguirea mea !
Progneea, Rîndunica, și astăzi îmi mai fură
îmbucătura de la gură.
De n-ar fi ea pe lume
cu drudele ei glume
năvodul meu cu fire elastice și tari
s-ar umple și ar geme de muște și bondari.”
Cu astfel de cuvinte jignitoare
se tînguia Paingul, pretinzînd
c-ar trebui în plasa lui încăpătoare
să prindă orice gîză zburătoare.
Dar sora Filomelei, neîncetat zburînd,
prindea muște, puii nesățioși să-și ție.
Păianjenul, sărmanul,
redus la neputință,
cu jind vedea dușmanul
zburînd din biruință-n biruință.
Odată, pe nepusă masă,
vrăjmașa ei, ca un despot,
i-a smuls și pînza de mătasă
cu el cu tot !



Tăicuțul Joe pare să fi lăsat pe lume,
întinse, două mese, și anume :
la cea îmbelșugată-s cei mari și tari poftiți ;
la cea sărăcăcioasă, cei mici și obidiți.

Fabula Păianjenul și Rîndunica de La Fontaine

PĂIANJENUL ȘI RÎNDUNICA


- ,,O Jupiter, stăpîne, dac-ai vrea
( tu care chiar și astăzi ne cutremuri
scoțînd din cap pe Pallas, dușmanca mea pe vremuri ),
îndurîndu-te și-ascultă și tînguirea mea !
Progneea, Rîndunica, și astăzi îmi mai fură
îmbucătura de la gură.
De n-ar fi ea pe lume
cu drudele ei glume
năvodul meu cu fire elastice și tari
s-ar umple și ar geme de muște și bondari.”
Cu astfel de cuvinte jignitoare
se tînguia Paingul, pretinzînd
c-ar trebui în plasa lui încăpătoare
să prindă orice gîză zburătoare.
Dar sora Filomelei, neîncetat zburînd,
prindea muște, puii nesățioși să-și ție.
Păianjenul, sărmanul,
redus la neputință,
cu jind vedea dușmanul
zburînd din biruință-n biruință.
Odată, pe nepusă masă,
vrăjmașa ei, ca un despot,
i-a smuls și pînza de mătasă
cu el cu tot !



Tăicuțul Joe pare să fi lăsat pe lume,
întinse, două mese, și anume :
la cea îmbelșugată-s cei mari și tari poftiți ;
la cea sărăcăcioasă, cei mici și obidiți.

Fabula Nebunul Care Vinde-Nțelepciune de La Fontaine

NEBUNUL CARE VINDE-NȚELEPCIUNE


Ferește-te din calea nebunilor ! Îți spun
că n-aș putea să-ți dau un sfat mai bun.
E-adevărat, nebuni mai întîlnești
adesea, pe la curțile domnești.
Nebunii ăștia regilor le plac,
că le mai vin neghiobilor de hac
și-atîtor îngîmfați în frac și lac.



Un nrbun striga pe drum, în gura mare,
că are-nțelepciune de vînzare
și cum din curți ieșeau destui netoți
cu bani, cu linte, cu veșminte
să-și cumpere un dram de minte, -
el le dădea o palmă și-o sfoară de trei coți.
Văzînd, firește, ce le-mparte,
se supărau o bună parte,
iar unii izbucneau în rîs
iar alții nu ziceau nici pîs,
ci repede plecau din pîlc
cu porțioara lor de sfoară.
A căuta în ea un tîlc
părea un lucru de ocară.
Cum să găsești temei de judecată
în ce scornesc nebunii cîteodată ?...
Și totuși, unul ce e drept, -
a întrebat un înțelept.



- ,,Prietene ( îi zise ), de nu ții să ai parte
de palme și ocară, -
cînd întîlnești nebunul în drum, stai mai departe
măcar cît vezi lungimea crîmpeiului de sfoară.
Nebunul tăi, pot spune,
vindea înțelepciune !”

Fabula Nebunul Care Vinde-Nțelepciune de La Fontaine

NEBUNUL CARE VINDE-NȚELEPCIUNE


Ferește-te din calea nebunilor ! Îți spun
că n-aș putea să-ți dau un sfat mai bun.
E-adevărat, nebuni mai întîlnești
adesea, pe la curțile domnești.
Nebunii ăștia regilor le plac,
că le mai vin neghiobilor de hac
și-atîtor îngîmfați în frac și lac.



Un nrbun striga pe drum, în gura mare,
că are-nțelepciune de vînzare
și cum din curți ieșeau destui netoți
cu bani, cu linte, cu veșminte
să-și cumpere un dram de minte, -
el le dădea o palmă și-o sfoară de trei coți.
Văzînd, firește, ce le-mparte,
se supărau o bună parte,
iar unii izbucneau în rîs
iar alții nu ziceau nici pîs,
ci repede plecau din pîlc
cu porțioara lor de sfoară.
A căuta în ea un tîlc
părea un lucru de ocară.
Cum să găsești temei de judecată
în ce scornesc nebunii cîteodată ?...
Și totuși, unul ce e drept, -
a întrebat un înțelept.



- ,,Prietene ( îi zise ), de nu ții să ai parte
de palme și ocară, -
cînd întîlnești nebunul în drum, stai mai departe
măcar cît vezi lungimea crîmpeiului de sfoară.
Nebunul tăi, pot spune,
vindea înțelepciune !”