Tenul și Starea Sănătății

TENUL ȘI STAREA SĂNĂTĂȚII



Unii specialiști consideră că anumite boli se reflectă în
aspectul tenului, astfel :
- tenul palid : anemie, antrenată de insuficiența
hemoglobinei în globulele roșii ;
- tenul galben : anemie, prin distrugerea globulelor roșii
( pigmenții biliari, în loc să fie eliminați, se acumulează
în țesuturi );
- tenul violet : sîngele viciat de tulburări glandulare sau
nervoase, stagnează în piele, provocînd pete violete care
se accentuează șa frig ;
- tenul cenușiu : indică o tulburare a glandelor suprarenale ;
- tenul gri-plumburiu : un dezechilibru al globulelor roșii ;
- tenul gri-pămîntiu : simptome de intoxicație cronică de tutun,
alcool ;
- tenul presărat cu coșuri mici : sînge încărcat de toxinele
defectuos eliminate de stomac și ficat.
După consumarea de cantități prea mari de dulciuri, poate
apărea acneea, iritația pielii.
Aspectul exterior este legat deci și de regimul alimentar,
care trebuie supravegheat.
Consumul de ceai și cafea influențează starea pielii.
Nu trebuie băute prea fierbinți.
Schimbările de temperatură influențează pielea.
Atît căldura uscată cît și frigul usucă pielea.
De aceea, seara pielea va fi unsă cu o cremă grasă, în special
iarna cînd o astfel de cremă constituie o manta de protecție.
Doar soarele ?
Abuzul de soare în timpul verii accentuează uscăciunea
pielii, o îmbătrînește înainte devreme.
Cremele protectoare vor fi folosite atît seara înainte de culcare
cît și dimineața, înainte de a ieși din casă.
Menținerea pielii sănătoase trebuie să preocupe și pe bărbați,
în special curățirea pielii cu un lapte cosmetic sau cu o emulsie
demachiantă care să îndepărteze de pe față praful și impuritățile
din atmosferă.

Cîte calorii consumăm în diferite împrejurări :
- 1 oră de somn - 65 calorii
- 1 oră stat culcat, fără somn - 77 calorii
- 1 oră repaus în picioare - 105 calorii
- 1 oră condus mașina - 112 calorii
- 1 oră mers pe jos îîncet, pe drum drept - 400 calorii
- 1 oră de mers încet în cameră - 200 calorii
- 2 ore privit la televizor - 240 calorii
- 3 ore de joacă ușoară - 390 calorii
- 2 ore muncă în grădină - 600 calorii
- 1 oră cusut cu mîna - 80 calorii
- 1 oră stors rufe - 330 calorii
- 1 oră frecat parchetul - 420 calorii

Tenul și Starea Sănătății

TENUL ȘI STAREA SĂNĂTĂȚII



Unii specialiști consideră că anumite boli se reflectă în
aspectul tenului, astfel :
- tenul palid : anemie, antrenată de insuficiența
hemoglobinei în globulele roșii ;
- tenul galben : anemie, prin distrugerea globulelor roșii
( pigmenții biliari, în loc să fie eliminați, se acumulează
în țesuturi );
- tenul violet : sîngele viciat de tulburări glandulare sau
nervoase, stagnează în piele, provocînd pete violete care
se accentuează șa frig ;
- tenul cenușiu : indică o tulburare a glandelor suprarenale ;
- tenul gri-plumburiu : un dezechilibru al globulelor roșii ;
- tenul gri-pămîntiu : simptome de intoxicație cronică de tutun,
alcool ;
- tenul presărat cu coșuri mici : sînge încărcat de toxinele
defectuos eliminate de stomac și ficat.
După consumarea de cantități prea mari de dulciuri, poate
apărea acneea, iritația pielii.
Aspectul exterior este legat deci și de regimul alimentar,
care trebuie supravegheat.
Consumul de ceai și cafea influențează starea pielii.
Nu trebuie băute prea fierbinți.
Schimbările de temperatură influențează pielea.
Atît căldura uscată cît și frigul usucă pielea.
De aceea, seara pielea va fi unsă cu o cremă grasă, în special
iarna cînd o astfel de cremă constituie o manta de protecție.
Doar soarele ?
Abuzul de soare în timpul verii accentuează uscăciunea
pielii, o îmbătrînește înainte devreme.
Cremele protectoare vor fi folosite atît seara înainte de culcare
cît și dimineața, înainte de a ieși din casă.
Menținerea pielii sănătoase trebuie să preocupe și pe bărbați,
în special curățirea pielii cu un lapte cosmetic sau cu o emulsie
demachiantă care să îndepărteze de pe față praful și impuritățile
din atmosferă.

Cîte calorii consumăm în diferite împrejurări :
- 1 oră de somn - 65 calorii
- 1 oră stat culcat, fără somn - 77 calorii
- 1 oră repaus în picioare - 105 calorii
- 1 oră condus mașina - 112 calorii
- 1 oră mers pe jos îîncet, pe drum drept - 400 calorii
- 1 oră de mers încet în cameră - 200 calorii
- 2 ore privit la televizor - 240 calorii
- 3 ore de joacă ușoară - 390 calorii
- 2 ore muncă în grădină - 600 calorii
- 1 oră cusut cu mîna - 80 calorii
- 1 oră stors rufe - 330 calorii
- 1 oră frecat parchetul - 420 calorii

Tenul și Starea Sănătății Partea II

TENUL ȘI STAREA SĂNĂTĂȚII PARTEA II


- Pîinea este foarte săracă în materii grase (1-2%).
Pîinea neagră conține mai multe săruri, vitamine și
celuloză decît cea albă, care avînd celuloză mai puțină
e mai bine tolerată de persoanele cu intestinele mai sensibile.
- O rație zilnică de 300 g pîine conține :
40 mg calciu
270 mg fosfor
15 mg magneziu
15 mg fier
25 mg cupru
0,30 mg vitamina B1
0,24 mg vitamina B2
0,8 mg vitamina PP
1-1,5 din greutatea pîinii o reprezintă sarea ( clorură
de sodiu ).
- Nevoile zilnice de elemente minerale :
Cl - 6 g
Na - 4 g
K - 3,2 g
S - 1,2 g
P - 1,2 g
Ca - 0,84 g
Mg - 0,32 g
Zn - 20 mg
Fe - 18 mg
Cu - 2,5 mg
Fl - 1 mg
I - 0,3 mg
- Cartoful este o legumă cu mare valoare nutritivă ;
este bogată în vitamina C mai mult la începutul iernii,
aceasta pierzîndu-se treptat spre sfîrșitul ei.
- Sfecla roșie, pe lîngă potasiu, calciu și fosfor, conține
vitaminele C, B1, B2.
- Țelina conține vitaminele A, B, C, PP.
- Ceapa este bogată în zaharuri, în vitaminele C, B și
în substanțe cu acțiune antibiotică ( întîlnite și în usturoi ).
- Varza murată și în general murăturile sînt surse bugate
de vitamina C.
- Conopida conține vitaminele C, A, B1, K.
- Ciupercile au o valoare nutritivă egală cu a cărnii și
în plus față de aceasta, conțin vitaminele B1, B2, A, C
și D în cantitate mai mare.
- Legumele colorate sînt mai bogate în vitamina C, care
se găsește în frunze și mai mult în partea externă a legumei.
Cele mai bogate în vitamina C sînt cruditățile.
- Acțiunea sării asupra vitaminelor este nefavorabilă și
ca atare zarzavaturile nu se sărează decît după fierbere.
- Datele științifice indică necesitatea limitării consumului
produselor rafinate.
- 20 g zahăr furnizează tot atîta energie (82 calorii) cît
100 g cartofi sau 250 g varză albă.
- În general, compoziția fructelor și legumelor reprezintă :
                                           Fructe       Legume
Apă                                    88%           80%
Glucide                               6%             14%
Proteine                              3%                3%
Lipide                                   --                ---
Celuloza                              2%               2%
Elemente minerale              1%               1%
Fructele cele mai bogate în hidrocarbonate sînt : strugurii,
prunele, pepenii galbeni.

Tenul și Starea Sănătății Partea II

TENUL ȘI STAREA SĂNĂTĂȚII PARTEA II


- Pîinea este foarte săracă în materii grase (1-2%).
Pîinea neagră conține mai multe săruri, vitamine și
celuloză decît cea albă, care avînd celuloză mai puțină
e mai bine tolerată de persoanele cu intestinele mai sensibile.
- O rație zilnică de 300 g pîine conține :
40 mg calciu
270 mg fosfor
15 mg magneziu
15 mg fier
25 mg cupru
0,30 mg vitamina B1
0,24 mg vitamina B2
0,8 mg vitamina PP
1-1,5 din greutatea pîinii o reprezintă sarea ( clorură
de sodiu ).
- Nevoile zilnice de elemente minerale :
Cl - 6 g
Na - 4 g
K - 3,2 g
S - 1,2 g
P - 1,2 g
Ca - 0,84 g
Mg - 0,32 g
Zn - 20 mg
Fe - 18 mg
Cu - 2,5 mg
Fl - 1 mg
I - 0,3 mg
- Cartoful este o legumă cu mare valoare nutritivă ;
este bogată în vitamina C mai mult la începutul iernii,
aceasta pierzîndu-se treptat spre sfîrșitul ei.
- Sfecla roșie, pe lîngă potasiu, calciu și fosfor, conține
vitaminele C, B1, B2.
- Țelina conține vitaminele A, B, C, PP.
- Ceapa este bogată în zaharuri, în vitaminele C, B și
în substanțe cu acțiune antibiotică ( întîlnite și în usturoi ).
- Varza murată și în general murăturile sînt surse bugate
de vitamina C.
- Conopida conține vitaminele C, A, B1, K.
- Ciupercile au o valoare nutritivă egală cu a cărnii și
în plus față de aceasta, conțin vitaminele B1, B2, A, C
și D în cantitate mai mare.
- Legumele colorate sînt mai bogate în vitamina C, care
se găsește în frunze și mai mult în partea externă a legumei.
Cele mai bogate în vitamina C sînt cruditățile.
- Acțiunea sării asupra vitaminelor este nefavorabilă și
ca atare zarzavaturile nu se sărează decît după fierbere.
- Datele științifice indică necesitatea limitării consumului
produselor rafinate.
- 20 g zahăr furnizează tot atîta energie (82 calorii) cît
100 g cartofi sau 250 g varză albă.
- În general, compoziția fructelor și legumelor reprezintă :
                                           Fructe       Legume
Apă                                    88%           80%
Glucide                               6%             14%
Proteine                              3%                3%
Lipide                                   --                ---
Celuloza                              2%               2%
Elemente minerale              1%               1%
Fructele cele mai bogate în hidrocarbonate sînt : strugurii,
prunele, pepenii galbeni.

Tenul și Starea Sănătății Partea III

TENUL ȘI STAREA SĂNĂTĂȚII PARTEA III



- O porție de tort are circa  45% grăsime.
- Sărurile de potasiu ajută la eliminarea excesului de apă
din organism, la restabilirea echilibrului acidobazic,
îmbogățesc rezervele alcaline  ale organismului, compensînd
aciditatea alimentației obișnuite.
Legumele, verdețurile și fructele, în special sub formă de
crudități, sînt cele mai bogate în potasiu.
Sărurile de sodiu pot determina reținerea apei în țesuturi.
Pierderea accentuată de potasiu duce la diferite tulburări,
ca oboseala fizică și intelectuală, diminuarea rezistenței
la îmbolnăviri etc.

Fierul intră în compoziția hemoglobinei din hematii.
Cînd cantitatea de fier e diminuată apare anemia.
Fierul ajută de asemenea respirației tisulare, intrînd în
compoziția fermenților.

De cît calciu are nevoie zilnic copilul ?
Nou-născutul 100-200 mg/kilocorp
de la 0 la 1 an 50 mg/kilocorp
la 2 ani 17 mg/hilocorp
Concentrația de calciu:
Laptele de mamă  23 mg la 100 ml
Laptele praf 130 mg la 100 g
Laptele de vacă 125 mg la 100 ml
Untul 16 mg la 100 g
Cartofii 14 mg la 100 g
Spanacul 87 mg la 100 g
Morcovii 41 mg la 100 g
Carnea 10 g la 100 g
Oul 54 mg la 100 g
Fructele 10-40 mg la 100 g
- După aprecierile Organizației Mondiale a Sănătății,
organismului uman are nevoie de 0,50-0,70 proteine
pe fiecare kilogram greutate corporală.
- După 60 de ani se recomandă ( rație zilnică ):
Lapte 500-700 ml
Brînzeturi proaspete 40-60 g
Carne ( pește sau pasăre ) 100 g
Ouă 10-15 g
Ulei 20-25 ml
Legume, fructe și crudități 200-300 g
Zahăr și dulciuri concentrate 40-45 g
Pîine 250 g.
- Rația zilnică de pîine recomandă de unii medici nutriționiști
este în funcție de vîrstă :
- de la 2 la 4 ani 60 g
4 la 6 ani 80 g
6 la 10 ani 200 g
10 la 12 ani 300 g
12 la 15 ani 400 g
15 la 20 ani 500 g
adulții cu activitatea medie - 400 g
bătrînii - 250 g.
- Cantitatea de apă considerată ca necesară pentru organism
ar fi de 1 ml pentru fiecare calorie.
Dacă jumătate din cantitatea necesară o primim prin
alimente, cealaltă jumătate o vom consuma prin apa ca
atare, sau prin băuturile cu apă ( ceai, cafea etc.).

Tenul și Starea Sănătății Partea III

TENUL ȘI STAREA SĂNĂTĂȚII PARTEA III



- O porție de tort are circa  45% grăsime.
- Sărurile de potasiu ajută la eliminarea excesului de apă
din organism, la restabilirea echilibrului acidobazic,
îmbogățesc rezervele alcaline  ale organismului, compensînd
aciditatea alimentației obișnuite.
Legumele, verdețurile și fructele, în special sub formă de
crudități, sînt cele mai bogate în potasiu.
Sărurile de sodiu pot determina reținerea apei în țesuturi.
Pierderea accentuată de potasiu duce la diferite tulburări,
ca oboseala fizică și intelectuală, diminuarea rezistenței
la îmbolnăviri etc.

Fierul intră în compoziția hemoglobinei din hematii.
Cînd cantitatea de fier e diminuată apare anemia.
Fierul ajută de asemenea respirației tisulare, intrînd în
compoziția fermenților.

De cît calciu are nevoie zilnic copilul ?
Nou-născutul 100-200 mg/kilocorp
de la 0 la 1 an 50 mg/kilocorp
la 2 ani 17 mg/hilocorp
Concentrația de calciu:
Laptele de mamă  23 mg la 100 ml
Laptele praf 130 mg la 100 g
Laptele de vacă 125 mg la 100 ml
Untul 16 mg la 100 g
Cartofii 14 mg la 100 g
Spanacul 87 mg la 100 g
Morcovii 41 mg la 100 g
Carnea 10 g la 100 g
Oul 54 mg la 100 g
Fructele 10-40 mg la 100 g
- După aprecierile Organizației Mondiale a Sănătății,
organismului uman are nevoie de 0,50-0,70 proteine
pe fiecare kilogram greutate corporală.
- După 60 de ani se recomandă ( rație zilnică ):
Lapte 500-700 ml
Brînzeturi proaspete 40-60 g
Carne ( pește sau pasăre ) 100 g
Ouă 10-15 g
Ulei 20-25 ml
Legume, fructe și crudități 200-300 g
Zahăr și dulciuri concentrate 40-45 g
Pîine 250 g.
- Rația zilnică de pîine recomandă de unii medici nutriționiști
este în funcție de vîrstă :
- de la 2 la 4 ani 60 g
4 la 6 ani 80 g
6 la 10 ani 200 g
10 la 12 ani 300 g
12 la 15 ani 400 g
15 la 20 ani 500 g
adulții cu activitatea medie - 400 g
bătrînii - 250 g.
- Cantitatea de apă considerată ca necesară pentru organism
ar fi de 1 ml pentru fiecare calorie.
Dacă jumătate din cantitatea necesară o primim prin
alimente, cealaltă jumătate o vom consuma prin apa ca
atare, sau prin băuturile cu apă ( ceai, cafea etc.).

Tenul și Starea Sănătății Partea I

TENUL ȘI STAREA SĂNĂTĂȚII PARTE I


Oamenii de știință sovietici indică cîte calorii se pierd
prin efort depus în practicarea sporturilor :
- 12 minute înot - 65 calorii
- 25 minute tenis de masă - 100 calorii
- 25 minute tenis de cîmp - 150 calorii
- 60 minute gimnastică - 300 calorii
- Un ou de găină de 50 g furnizează 85 calorii ( 75 date
de gălbenuș și 10 date de albuș ).
- Un ou de rață de 60 - 70 g dă 100-110 calorii.
- 2 ouă de mărime obișnuită conține o cantitate de albumină
și grăsime egală cu cea pe care o găsim într-un litru
de lapte sau în 300 g friptură la grătar.

Conținutul în calorii a unor produse alimentare:
100 g pîine albă obișnuită - 250 calorii
100 g pîine neagră - 210 calorii
100 g pîine semialbă  - 220 calorii
100 g carne slabă de vacă - 150 calorii
100 g creier - 125 calorii
100 g șalău - 80 calorii
100 ml lapte de vacă - 70 calorii
100 g caramele - 380 calorii
100 ml rom - 320 calorii
1 borcan de iaurt - 150 calorii
1 cană de supă - 10 calorii
100 g pireu de mere - 125 calorii

- Un bărbat între 20 - 40 de ani, cu activitate de intensitate
fizică medie, are nevoie în 24 de ore de 92 g proteine
din care 35 g de origine animală și 57 g de origine vegetală.

Organismul și necesitățile lui în principii alimentare:
1. Proteine
2. Glucide
3. Lipide
4. Vitamine
5. Substanțe minerale
6. Oligoelemente
7. Fibre alimentare
8. Apă
Dietele ce conțin din abundență produse naturale
de origine vegetală - cereale, legume, fructe - sînt
bogate în fibre, care reprezintă pereții celulelor vegetale.
- Alimentația alcătuită predominant numai din pîine,
carne, cartofi, are efect decalcifiante.
Legumele și fructele trebuie să reprezinte 13-17% din
totalul caloric necesar.
Copiii sub 1 an trebuie să aibă în alimentație 100 g
fructe zilnic ; adulții, 300-400 g fructe pe zi ; femeile
gravide și cele care alăptează pînă la 500 g.

Tenul și Starea Sănătății Partea I

TENUL ȘI STAREA SĂNĂTĂȚII PARTE I


Oamenii de știință sovietici indică cîte calorii se pierd
prin efort depus în practicarea sporturilor :
- 12 minute înot - 65 calorii
- 25 minute tenis de masă - 100 calorii
- 25 minute tenis de cîmp - 150 calorii
- 60 minute gimnastică - 300 calorii
- Un ou de găină de 50 g furnizează 85 calorii ( 75 date
de gălbenuș și 10 date de albuș ).
- Un ou de rață de 60 - 70 g dă 100-110 calorii.
- 2 ouă de mărime obișnuită conține o cantitate de albumină
și grăsime egală cu cea pe care o găsim într-un litru
de lapte sau în 300 g friptură la grătar.

Conținutul în calorii a unor produse alimentare:
100 g pîine albă obișnuită - 250 calorii
100 g pîine neagră - 210 calorii
100 g pîine semialbă  - 220 calorii
100 g carne slabă de vacă - 150 calorii
100 g creier - 125 calorii
100 g șalău - 80 calorii
100 ml lapte de vacă - 70 calorii
100 g caramele - 380 calorii
100 ml rom - 320 calorii
1 borcan de iaurt - 150 calorii
1 cană de supă - 10 calorii
100 g pireu de mere - 125 calorii

- Un bărbat între 20 - 40 de ani, cu activitate de intensitate
fizică medie, are nevoie în 24 de ore de 92 g proteine
din care 35 g de origine animală și 57 g de origine vegetală.

Organismul și necesitățile lui în principii alimentare:
1. Proteine
2. Glucide
3. Lipide
4. Vitamine
5. Substanțe minerale
6. Oligoelemente
7. Fibre alimentare
8. Apă
Dietele ce conțin din abundență produse naturale
de origine vegetală - cereale, legume, fructe - sînt
bogate în fibre, care reprezintă pereții celulelor vegetale.
- Alimentația alcătuită predominant numai din pîine,
carne, cartofi, are efect decalcifiante.
Legumele și fructele trebuie să reprezinte 13-17% din
totalul caloric necesar.
Copiii sub 1 an trebuie să aibă în alimentație 100 g
fructe zilnic ; adulții, 300-400 g fructe pe zi ; femeile
gravide și cele care alăptează pînă la 500 g.