Tenul și Starea Sănătății Partea II
TENUL ȘI STAREA SĂNĂTĂȚII PARTEA II
- Pîinea este foarte săracă în materii grase (1-2%).
Pîinea neagră conține mai multe săruri, vitamine și
celuloză decît cea albă, care avînd celuloză mai puțină
e mai bine tolerată de persoanele cu intestinele mai sensibile.
- O rație zilnică de 300 g pîine conține :
40 mg calciu
270 mg fosfor
15 mg magneziu
15 mg fier
25 mg cupru
0,30 mg vitamina B1
0,24 mg vitamina B2
0,8 mg vitamina PP
1-1,5 din greutatea pîinii o reprezintă sarea ( clorură
de sodiu ).
- Nevoile zilnice de elemente minerale :
Cl - 6 g
Na - 4 g
K - 3,2 g
S - 1,2 g
P - 1,2 g
Ca - 0,84 g
Mg - 0,32 g
Zn - 20 mg
Fe - 18 mg
Cu - 2,5 mg
Fl - 1 mg
I - 0,3 mg
- Cartoful este o legumă cu mare valoare nutritivă ;
este bogată în vitamina C mai mult la începutul iernii,
aceasta pierzîndu-se treptat spre sfîrșitul ei.
- Sfecla roșie, pe lîngă potasiu, calciu și fosfor, conține
vitaminele C, B1, B2.
- Țelina conține vitaminele A, B, C, PP.
- Ceapa este bogată în zaharuri, în vitaminele C, B și
în substanțe cu acțiune antibiotică ( întîlnite și în usturoi ).
- Varza murată și în general murăturile sînt surse bugate
de vitamina C.
- Conopida conține vitaminele C, A, B1, K.
- Ciupercile au o valoare nutritivă egală cu a cărnii și
în plus față de aceasta, conțin vitaminele B1, B2, A, C
și D în cantitate mai mare.
- Legumele colorate sînt mai bogate în vitamina C, care
se găsește în frunze și mai mult în partea externă a legumei.
Cele mai bogate în vitamina C sînt cruditățile.
- Acțiunea sării asupra vitaminelor este nefavorabilă și
ca atare zarzavaturile nu se sărează decît după fierbere.
- Datele științifice indică necesitatea limitării consumului
produselor rafinate.
- 20 g zahăr furnizează tot atîta energie (82 calorii) cît
100 g cartofi sau 250 g varză albă.
- În general, compoziția fructelor și legumelor reprezintă :
Fructe Legume
Apă 88% 80%
Glucide 6% 14%
Proteine 3% 3%
Lipide -- ---
Celuloza 2% 2%
Elemente minerale 1% 1%
Fructele cele mai bogate în hidrocarbonate sînt : strugurii,
prunele, pepenii galbeni.
Tenul și Starea Sănătății Partea II
TENUL ȘI STAREA SĂNĂTĂȚII PARTEA II
- Pîinea este foarte săracă în materii grase (1-2%).
Pîinea neagră conține mai multe săruri, vitamine și
celuloză decît cea albă, care avînd celuloză mai puțină
e mai bine tolerată de persoanele cu intestinele mai sensibile.
- O rație zilnică de 300 g pîine conține :
40 mg calciu
270 mg fosfor
15 mg magneziu
15 mg fier
25 mg cupru
0,30 mg vitamina B1
0,24 mg vitamina B2
0,8 mg vitamina PP
1-1,5 din greutatea pîinii o reprezintă sarea ( clorură
de sodiu ).
- Nevoile zilnice de elemente minerale :
Cl - 6 g
Na - 4 g
K - 3,2 g
S - 1,2 g
P - 1,2 g
Ca - 0,84 g
Mg - 0,32 g
Zn - 20 mg
Fe - 18 mg
Cu - 2,5 mg
Fl - 1 mg
I - 0,3 mg
- Cartoful este o legumă cu mare valoare nutritivă ;
este bogată în vitamina C mai mult la începutul iernii,
aceasta pierzîndu-se treptat spre sfîrșitul ei.
- Sfecla roșie, pe lîngă potasiu, calciu și fosfor, conține
vitaminele C, B1, B2.
- Țelina conține vitaminele A, B, C, PP.
- Ceapa este bogată în zaharuri, în vitaminele C, B și
în substanțe cu acțiune antibiotică ( întîlnite și în usturoi ).
- Varza murată și în general murăturile sînt surse bugate
de vitamina C.
- Conopida conține vitaminele C, A, B1, K.
- Ciupercile au o valoare nutritivă egală cu a cărnii și
în plus față de aceasta, conțin vitaminele B1, B2, A, C
și D în cantitate mai mare.
- Legumele colorate sînt mai bogate în vitamina C, care
se găsește în frunze și mai mult în partea externă a legumei.
Cele mai bogate în vitamina C sînt cruditățile.
- Acțiunea sării asupra vitaminelor este nefavorabilă și
ca atare zarzavaturile nu se sărează decît după fierbere.
- Datele științifice indică necesitatea limitării consumului
produselor rafinate.
- 20 g zahăr furnizează tot atîta energie (82 calorii) cît
100 g cartofi sau 250 g varză albă.
- În general, compoziția fructelor și legumelor reprezintă :
Fructe Legume
Apă 88% 80%
Glucide 6% 14%
Proteine 3% 3%
Lipide -- ---
Celuloza 2% 2%
Elemente minerale 1% 1%
Fructele cele mai bogate în hidrocarbonate sînt : strugurii,
prunele, pepenii galbeni.
Tenul și Starea Sănătății Partea I
TENUL ȘI STAREA SĂNĂTĂȚII PARTE I
Oamenii de știință sovietici indică cîte calorii se pierd
prin efort depus în practicarea sporturilor :
- 12 minute înot - 65 calorii
- 25 minute tenis de masă - 100 calorii
- 25 minute tenis de cîmp - 150 calorii
- 60 minute gimnastică - 300 calorii
- Un ou de găină de 50 g furnizează 85 calorii ( 75 date
de gălbenuș și 10 date de albuș ).
- Un ou de rață de 60 - 70 g dă 100-110 calorii.
- 2 ouă de mărime obișnuită conține o cantitate de albumină
și grăsime egală cu cea pe care o găsim într-un litru
de lapte sau în 300 g friptură la grătar.
Conținutul în calorii a unor produse alimentare:
100 g pîine albă obișnuită - 250 calorii
100 g pîine neagră - 210 calorii
100 g pîine semialbă - 220 calorii
100 g carne slabă de vacă - 150 calorii
100 g creier - 125 calorii
100 g șalău - 80 calorii
100 ml lapte de vacă - 70 calorii
100 g caramele - 380 calorii
100 ml rom - 320 calorii
1 borcan de iaurt - 150 calorii
1 cană de supă - 10 calorii
100 g pireu de mere - 125 calorii
- Un bărbat între 20 - 40 de ani, cu activitate de intensitate
fizică medie, are nevoie în 24 de ore de 92 g proteine
din care 35 g de origine animală și 57 g de origine vegetală.
Organismul și necesitățile lui în principii alimentare:
1. Proteine
2. Glucide
3. Lipide
4. Vitamine
5. Substanțe minerale
6. Oligoelemente
7. Fibre alimentare
8. Apă
Dietele ce conțin din abundență produse naturale
de origine vegetală - cereale, legume, fructe - sînt
bogate în fibre, care reprezintă pereții celulelor vegetale.
- Alimentația alcătuită predominant numai din pîine,
carne, cartofi, are efect decalcifiante.
Legumele și fructele trebuie să reprezinte 13-17% din
totalul caloric necesar.
Copiii sub 1 an trebuie să aibă în alimentație 100 g
fructe zilnic ; adulții, 300-400 g fructe pe zi ; femeile
gravide și cele care alăptează pînă la 500 g.
Tenul și Starea Sănătății Partea I
TENUL ȘI STAREA SĂNĂTĂȚII PARTE I
Oamenii de știință sovietici indică cîte calorii se pierd
prin efort depus în practicarea sporturilor :
- 12 minute înot - 65 calorii
- 25 minute tenis de masă - 100 calorii
- 25 minute tenis de cîmp - 150 calorii
- 60 minute gimnastică - 300 calorii
- Un ou de găină de 50 g furnizează 85 calorii ( 75 date
de gălbenuș și 10 date de albuș ).
- Un ou de rață de 60 - 70 g dă 100-110 calorii.
- 2 ouă de mărime obișnuită conține o cantitate de albumină
și grăsime egală cu cea pe care o găsim într-un litru
de lapte sau în 300 g friptură la grătar.
Conținutul în calorii a unor produse alimentare:
100 g pîine albă obișnuită - 250 calorii
100 g pîine neagră - 210 calorii
100 g pîine semialbă - 220 calorii
100 g carne slabă de vacă - 150 calorii
100 g creier - 125 calorii
100 g șalău - 80 calorii
100 ml lapte de vacă - 70 calorii
100 g caramele - 380 calorii
100 ml rom - 320 calorii
1 borcan de iaurt - 150 calorii
1 cană de supă - 10 calorii
100 g pireu de mere - 125 calorii
- Un bărbat între 20 - 40 de ani, cu activitate de intensitate
fizică medie, are nevoie în 24 de ore de 92 g proteine
din care 35 g de origine animală și 57 g de origine vegetală.
Organismul și necesitățile lui în principii alimentare:
1. Proteine
2. Glucide
3. Lipide
4. Vitamine
5. Substanțe minerale
6. Oligoelemente
7. Fibre alimentare
8. Apă
Dietele ce conțin din abundență produse naturale
de origine vegetală - cereale, legume, fructe - sînt
bogate în fibre, care reprezintă pereții celulelor vegetale.
- Alimentația alcătuită predominant numai din pîine,
carne, cartofi, are efect decalcifiante.
Legumele și fructele trebuie să reprezinte 13-17% din
totalul caloric necesar.
Copiii sub 1 an trebuie să aibă în alimentație 100 g
fructe zilnic ; adulții, 300-400 g fructe pe zi ; femeile
gravide și cele care alăptează pînă la 500 g.
Tenul și Starea Sănătății
TENUL ȘI STAREA SĂNĂTĂȚII
Unii specialiști consideră că anumite boli se reflectă în
aspectul tenului, astfel :
- tenul palid : anemie, antrenată de insuficiența
hemoglobinei în globulele roșii ;
- tenul galben : anemie, prin distrugerea globulelor roșii
( pigmenții biliari, în loc să fie eliminați, se acumulează
în țesuturi );
- tenul violet : sîngele viciat de tulburări glandulare sau
nervoase, stagnează în piele, provocînd pete violete care
se accentuează șa frig ;
- tenul cenușiu : indică o tulburare a glandelor suprarenale ;
- tenul gri-plumburiu : un dezechilibru al globulelor roșii ;
- tenul gri-pămîntiu : simptome de intoxicație cronică de tutun,
alcool ;
- tenul presărat cu coșuri mici : sînge încărcat de toxinele
defectuos eliminate de stomac și ficat.
După consumarea de cantități prea mari de dulciuri, poate
apărea acneea, iritația pielii.
Aspectul exterior este legat deci și de regimul alimentar,
care trebuie supravegheat.
Consumul de ceai și cafea influențează starea pielii.
Nu trebuie băute prea fierbinți.
Schimbările de temperatură influențează pielea.
Atît căldura uscată cît și frigul usucă pielea.
De aceea, seara pielea va fi unsă cu o cremă grasă, în special
iarna cînd o astfel de cremă constituie o manta de protecție.
Doar soarele ?
Abuzul de soare în timpul verii accentuează uscăciunea
pielii, o îmbătrînește înainte devreme.
Cremele protectoare vor fi folosite atît seara înainte de culcare
cît și dimineața, înainte de a ieși din casă.
Menținerea pielii sănătoase trebuie să preocupe și pe bărbați,
în special curățirea pielii cu un lapte cosmetic sau cu o emulsie
demachiantă care să îndepărteze de pe față praful și impuritățile
din atmosferă.
Cîte calorii consumăm în diferite împrejurări :
- 1 oră de somn - 65 calorii
- 1 oră stat culcat, fără somn - 77 calorii
- 1 oră repaus în picioare - 105 calorii
- 1 oră condus mașina - 112 calorii
- 1 oră mers pe jos îîncet, pe drum drept - 400 calorii
- 1 oră de mers încet în cameră - 200 calorii
- 2 ore privit la televizor - 240 calorii
- 3 ore de joacă ușoară - 390 calorii
- 2 ore muncă în grădină - 600 calorii
- 1 oră cusut cu mîna - 80 calorii
- 1 oră stors rufe - 330 calorii
- 1 oră frecat parchetul - 420 calorii
Tenul și Starea Sănătății
TENUL ȘI STAREA SĂNĂTĂȚII
Unii specialiști consideră că anumite boli se reflectă în
aspectul tenului, astfel :
- tenul palid : anemie, antrenată de insuficiența
hemoglobinei în globulele roșii ;
- tenul galben : anemie, prin distrugerea globulelor roșii
( pigmenții biliari, în loc să fie eliminați, se acumulează
în țesuturi );
- tenul violet : sîngele viciat de tulburări glandulare sau
nervoase, stagnează în piele, provocînd pete violete care
se accentuează șa frig ;
- tenul cenușiu : indică o tulburare a glandelor suprarenale ;
- tenul gri-plumburiu : un dezechilibru al globulelor roșii ;
- tenul gri-pămîntiu : simptome de intoxicație cronică de tutun,
alcool ;
- tenul presărat cu coșuri mici : sînge încărcat de toxinele
defectuos eliminate de stomac și ficat.
După consumarea de cantități prea mari de dulciuri, poate
apărea acneea, iritația pielii.
Aspectul exterior este legat deci și de regimul alimentar,
care trebuie supravegheat.
Consumul de ceai și cafea influențează starea pielii.
Nu trebuie băute prea fierbinți.
Schimbările de temperatură influențează pielea.
Atît căldura uscată cît și frigul usucă pielea.
De aceea, seara pielea va fi unsă cu o cremă grasă, în special
iarna cînd o astfel de cremă constituie o manta de protecție.
Doar soarele ?
Abuzul de soare în timpul verii accentuează uscăciunea
pielii, o îmbătrînește înainte devreme.
Cremele protectoare vor fi folosite atît seara înainte de culcare
cît și dimineața, înainte de a ieși din casă.
Menținerea pielii sănătoase trebuie să preocupe și pe bărbați,
în special curățirea pielii cu un lapte cosmetic sau cu o emulsie
demachiantă care să îndepărteze de pe față praful și impuritățile
din atmosferă.
Cîte calorii consumăm în diferite împrejurări :
- 1 oră de somn - 65 calorii
- 1 oră stat culcat, fără somn - 77 calorii
- 1 oră repaus în picioare - 105 calorii
- 1 oră condus mașina - 112 calorii
- 1 oră mers pe jos îîncet, pe drum drept - 400 calorii
- 1 oră de mers încet în cameră - 200 calorii
- 2 ore privit la televizor - 240 calorii
- 3 ore de joacă ușoară - 390 calorii
- 2 ore muncă în grădină - 600 calorii
- 1 oră cusut cu mîna - 80 calorii
- 1 oră stors rufe - 330 calorii
- 1 oră frecat parchetul - 420 calorii
Îngrijiri Cosmetice Prin Folosirea Meloterapiei
ÎNGRIJIRI COSMETICE PRIN FOLOSIREA MELOTERAPIEI
Terapia prin muzică, meloterapia, pare să devină o
ramură a terapeuticii moderne.
Cunoscută de foarte multă vreme, ea ne ajută să
luptăm cu consecințe favorabile împotriva unor boli.
Bineînțeles, oamenii de știință au arătat că răspunsul
psihosomatic la muzică este foarte variat, depinzînd
de anumiți factori : ritm, tonalitate, interpretare,
instrumentul folosit etc.
În cadrul unui congres al cosmeticienilor care a
avut loc la Roma, între alte comunicări a fost și aceea
prezentată de oamenii de știință din Austria care au
constatat că ridurile au dispărut treptat de pe fețele
unor persoanele mai în vîrstă tratate prin meloterapie,
cu muzică de Haydn și Beatles.
Pielea acestora și-a recăpătat elasticitate, iar memoria
li s-a îmbunătățit.
Îngrijiri Cosmetice Prin Folosirea Meloterapiei
ÎNGRIJIRI COSMETICE PRIN FOLOSIREA MELOTERAPIEI
Terapia prin muzică, meloterapia, pare să devină o
ramură a terapeuticii moderne.
Cunoscută de foarte multă vreme, ea ne ajută să
luptăm cu consecințe favorabile împotriva unor boli.
Bineînțeles, oamenii de știință au arătat că răspunsul
psihosomatic la muzică este foarte variat, depinzînd
de anumiți factori : ritm, tonalitate, interpretare,
instrumentul folosit etc.
În cadrul unui congres al cosmeticienilor care a
avut loc la Roma, între alte comunicări a fost și aceea
prezentată de oamenii de știință din Austria care au
constatat că ridurile au dispărut treptat de pe fețele
unor persoanele mai în vîrstă tratate prin meloterapie,
cu muzică de Haydn și Beatles.
Pielea acestora și-a recăpătat elasticitate, iar memoria
li s-a îmbunătățit.
Cum Preparăm Slănină
CUM PREPARĂM SLĂNINĂ
Slănina se prepară din bucate de grăsime de pe spate și de pe burtă.
Se aleg bucățile care au o densitate mai mare, slănina poroasă
fiind puțin gustoasă și puțin economică.
Bucățile de slănină se pot pregăti prin conservarea la sare sau la fum.
Se pun bucățile de slănină sărate și piperate puțin, una peste alta,
într-un butoi de lemn, se acoperă cu saramură, se lasă așa două
săptămîni, după care slănina se scoate și se atîrnă la aer.
Saramura se pregătește din apă și sare cu o concentrație de 40 g
sare la 1 litru de apă.
Slănina devine fragedă prin pătrunderea sării.
Slănina care se păstrează prin afumare, se fierbe mai întîi în apă cu
sare sau în zeamă de varză, se scoate, se colorează cu boia de ardei
și coriandru sau usturoi pisat, după care se atîrnă la fum.
Afumarea se poate face la hornul casei, în podul casei care s-a dat
drumul la fum sau într-o groapă specială, într-un butoi de lemn fără
fund.
Focul se face din lemne, peste care se toarnă rumeguș.
Acesta înăbușă flacăra și scoate mult fum.
Afumarea la groapă se face timp de o zi, la pod timp de două zile,
iar la horn afumarea se face cîteva ore.
Slănina astfel preparată se păstrează la loc uscat, răcoros și lipsit de
lumină prea puternică.
Primăvara slănina se poate păstra în gura sobei, cu ușa deschisă,
avînd în felul acesta aerisire permanentă cu hornul casei.
Slănina se servește ca aperitiv.
Cum Preparăm Slănină
CUM PREPARĂM SLĂNINĂ
Slănina se prepară din bucate de grăsime de pe spate și de pe burtă.
Se aleg bucățile care au o densitate mai mare, slănina poroasă
fiind puțin gustoasă și puțin economică.
Bucățile de slănină se pot pregăti prin conservarea la sare sau la fum.
Se pun bucățile de slănină sărate și piperate puțin, una peste alta,
într-un butoi de lemn, se acoperă cu saramură, se lasă așa două
săptămîni, după care slănina se scoate și se atîrnă la aer.
Saramura se pregătește din apă și sare cu o concentrație de 40 g
sare la 1 litru de apă.
Slănina devine fragedă prin pătrunderea sării.
Slănina care se păstrează prin afumare, se fierbe mai întîi în apă cu
sare sau în zeamă de varză, se scoate, se colorează cu boia de ardei
și coriandru sau usturoi pisat, după care se atîrnă la fum.
Afumarea se poate face la hornul casei, în podul casei care s-a dat
drumul la fum sau într-o groapă specială, într-un butoi de lemn fără
fund.
Focul se face din lemne, peste care se toarnă rumeguș.
Acesta înăbușă flacăra și scoate mult fum.
Afumarea la groapă se face timp de o zi, la pod timp de două zile,
iar la horn afumarea se face cîteva ore.
Slănina astfel preparată se păstrează la loc uscat, răcoros și lipsit de
lumină prea puternică.
Primăvara slănina se poate păstra în gura sobei, cu ușa deschisă,
avînd în felul acesta aerisire permanentă cu hornul casei.
Slănina se servește ca aperitiv.
Factorii Care Pot Determina Unele Degradări Ale Produselor Cosmetice ( Lumina, Temperatura și Aerul Atmosferic )
FACTORII CARE POT DETERMINA UNELE DEGRADĂRI ALE PRODUSELOR COSMETICE ( LUMINA, TEMPERATURA ȘI AERUL ATMOSFERIC )
1. Lumina
2. Temperatura
3. Aerul atmosferic
1. Lumina.
O altă cauză a alterării preparatelor cosmetice este lumina,
care de cele mai multe ori acționează împreună cu alți factori
externi: - umiditatea și aerul atmosferic.
Menționăm că uleiurile volatile, rășinele și balsamurile care
intră în compoziția multor produse cosmetice, sub influența
luminii se rezinifică și se colorează.
Păstrarea în ambalaje de culoare brună sau învelite în hîrtie
neagră poate exclude acțiunea luminii.
Cremele și loțiunile care conțin hidrochinonă sau rezorcină
vor fi păstrate la întuneric deoarece aceste substanțe se
descompun sub acțiunea luminii.
2. Temperatura.
Temperatura crescută influențează negativ conservarea
produselor cosmetice.
Se va urmări cu atenție procesul de preparare, foarte importantă
fiind temperatura la care se topesc ingredientele, dacă
trebuie topite la foc direct sau pe baia de apă, timpul de
preparare pentru a nu se descompune substanțele, să nu se
evapore prea multă apă, să se cunoască solubilitatea unor
substanțe etc.
Căldura poate determina evaporarea sau volatilizarea
unor substanțe ca apă, alcool, uleiuri volatile, camfor,
mentol etc., din compoziția unor preparate păstrate în
flacoane necorespunzătoare, care nu se închid corect.
Temperatura prea scăzută conduce și la transformări.
De exemplu, la rece, precipită sau cristalizează unele din
componentele uleiurilor grase și uleiurilor volatile, fapt
pentru care nu se recomandă păstrarea preparatelor
cosmetice în frigidere.
3. Aerul atmosferic.
Aerul atmosferic acționează prin oxigenul și umiditatea sa.
Grăsimile naturale și uleiurile vegetale se degradează sub
acțiunea oxigenului atmosferic, suferind fenomenul de
autooxidare ; în formelele cosmetice care conțin substanțe
grase se adaugă antioxidanți, dintre care cităm :
- rezina de benzone a cărei substanță activă este benzonatul
de coniferil.
Se folosește în proporție de 1-3% la prepararea cremelor
pe bază de untură de porc sau seu ;
- tocoferolii care se găsesc în multe uleiuri vegetale asigură
astfel o protecție naturală.
Se folosesc la prepararea cremelor cu lanolină, untură, sau
pentru conservarea uleiurilor volatile, în proporție de 0,05-0,10%,
alături de alți antioxidanți ca lecitină, acid ascorbic, acid fosforic.
Factorii Care Pot Determina Unele Degradări Ale Produselor Cosmetice ( Lumina, Temperatura și Aerul Atmosferic )
FACTORII CARE POT DETERMINA UNELE DEGRADĂRI ALE PRODUSELOR COSMETICE ( LUMINA, TEMPERATURA ȘI AERUL ATMOSFERIC )
1. Lumina
2. Temperatura
3. Aerul atmosferic
1. Lumina.
O altă cauză a alterării preparatelor cosmetice este lumina,
care de cele mai multe ori acționează împreună cu alți factori
externi: - umiditatea și aerul atmosferic.
Menționăm că uleiurile volatile, rășinele și balsamurile care
intră în compoziția multor produse cosmetice, sub influența
luminii se rezinifică și se colorează.
Păstrarea în ambalaje de culoare brună sau învelite în hîrtie
neagră poate exclude acțiunea luminii.
Cremele și loțiunile care conțin hidrochinonă sau rezorcină
vor fi păstrate la întuneric deoarece aceste substanțe se
descompun sub acțiunea luminii.
2. Temperatura.
Temperatura crescută influențează negativ conservarea
produselor cosmetice.
Se va urmări cu atenție procesul de preparare, foarte importantă
fiind temperatura la care se topesc ingredientele, dacă
trebuie topite la foc direct sau pe baia de apă, timpul de
preparare pentru a nu se descompune substanțele, să nu se
evapore prea multă apă, să se cunoască solubilitatea unor
substanțe etc.
Căldura poate determina evaporarea sau volatilizarea
unor substanțe ca apă, alcool, uleiuri volatile, camfor,
mentol etc., din compoziția unor preparate păstrate în
flacoane necorespunzătoare, care nu se închid corect.
Temperatura prea scăzută conduce și la transformări.
De exemplu, la rece, precipită sau cristalizează unele din
componentele uleiurilor grase și uleiurilor volatile, fapt
pentru care nu se recomandă păstrarea preparatelor
cosmetice în frigidere.
3. Aerul atmosferic.
Aerul atmosferic acționează prin oxigenul și umiditatea sa.
Grăsimile naturale și uleiurile vegetale se degradează sub
acțiunea oxigenului atmosferic, suferind fenomenul de
autooxidare ; în formelele cosmetice care conțin substanțe
grase se adaugă antioxidanți, dintre care cităm :
- rezina de benzone a cărei substanță activă este benzonatul
de coniferil.
Se folosește în proporție de 1-3% la prepararea cremelor
pe bază de untură de porc sau seu ;
- tocoferolii care se găsesc în multe uleiuri vegetale asigură
astfel o protecție naturală.
Se folosesc la prepararea cremelor cu lanolină, untură, sau
pentru conservarea uleiurilor volatile, în proporție de 0,05-0,10%,
alături de alți antioxidanți ca lecitină, acid ascorbic, acid fosforic.
Factorii Care Pot Determina Unele Degradări Ale Produselor Cosmetice ( Microorganismele )
FACTORII CARE POT DETERMINA UNELE DEGRADĂRI ALE PRODUSELOR COSMETICE ( MICROORGANISMELE )
Microorganismele pot modifica aspectul, gustul, mirosul,
consistența și omogenitatea preparatelor cosmetice, conducînd
astfel la inutilizarea produsului respectiv.
Majoritatea preparatelor cosmetice conțin apă, care constituie
un mediu favorabil pentru microorganisme.
Viteza cu care microorganismele se dezvoltă și varietatea reacțiilor
pe care le provoacă conduc la necesitatea preîntîmpinării apariției
lor în produsele cosmetice în timpul preparării, cît și în perioadele
de păstrare și de folosire a lor.
Preparatele cosmetice contaminate cu microorganisme por
provoca iritații și infecții mai ales cînd pielea pe care se aplică
este lezată.
Sursele de contaminare sînt :
- apa folosită la preparare, vasele în care se păstrează
produsele finite, grăsimile, cerurile, uleiurile care pot conține
o mică cantitate de microorganisme ;
- grăsimile rîncede pot nu numai să schimbe mirosul și culoarea,
dar sînt și iritate ;
- alte materiale ca : gumele, plantele care sînt frecvent contaminate
de o mare varietate de fungi și bacterii ;
- aerul, ambalajele în care se păstrează substanțele ( sacii, cutiile )
și chiar mîinile preparatorului pot fi purtătoare de microorganisme.
Deci la prepararea unui produs cosmetic, trebuie să luăm toate
măsurile corespunzătoare, necesare asigurării unui produs de calitate
prin evitarea alterărilor provocate de mocroorganisme.
Se va asigura o curățenie perfectă, deoarece contaminarea poate
avea loc fie prin greșeli de manipulare, fie printr-o curățenie
necorespunzătoare.
Instalațiile tehnice trebuie să fie curățate și dezinfectate, iar în
cazul în care preparăm singure, toate ustensilele să fie folosite
în stare de perfectă curățenie.
De aceea, pentru preîntîmpinarea alterărilor provocate de
microorganisme se folosesc substanțe conservante care au acțiune
bactericidă ( de distrugerea a microorganismelor ) sau bacteriostatică
( inhibă numai dezvoltarea microorganismelor fără să le distrugă ).
De multe ori conservantul este considerat nu numai agent
antimicrobian, ci și stabilizant, iar în ultimul timp se face din ce
în ce mai mult diferențierea dintre conservanți, ca agenți
antimicrobieni, și stabilizanți care intervin în menținerea calității
preparatului prin protecția față de agenții fizico-chimici.
Dăm cîteva exemple de conservanți ca agenți antimicrobieni,
folosiți mai des la prepararea produselor cosmetice :
- esterii acidului p. hidroxibenzoic ( p. hidroxibenzoat de metil,
etil, propil ) care sînt foarte des folosiți separat sau în amestec,
în proporție de 0,1-0,2% ;
- compuși cuaternari de amoniu ( clorură de benzetoriu, clorură
de benzolconiu, bromură de cetiltrimetilamoniu etc.).
Se folosesc în produse pentru curățirea părului, în pudre
pentru copii, în creme și loțiuni, în produse igienice pentru femei ;
- clorhexidina se folosește în pudrele pentru copii, în apele
de gură etc. ;
- hexaclorofen - se folosește în săpunuri, ape de gură, paste
de dinți, șampoane, preparate pentru copii ;
- derivațți fenil-mercurici ( acetat și azotat fenil-mercuric ).
Condițiile care trebuie să le îndeplinească acești conservanți sînt :
- să fie activi în concentrații mici ;
- să nu aibă efecte toxice sau iritante asupra pielii și mucoaselor ;
- activitatea antimicrobiană nu tebuie să fie influențată de
celelalte componente ale produsului ; formulele moderne
conțin astăzi multe substațe, care însă nu trebuie să reacționeze
între ele ;
- să nu aibă acțiune corozivă asupra recipientelor în care vor
fi păstrate preparatele finite ;
- să nu aibă miros sau culoare.
În vederea asigurării unui produs corespunzător, în industria
cosmetică ingredientele se verifică microbiologic ( apa,
substanțele de origine naturală ), la fel și vasele ; se determină
pH-ul fazei apoase care poate influența stabilitatea conservanților ;
se analizează influența cantităților de apă și ulei din formula
asupra conservanților folosiți ; de asemenea, se ține seama că
mulți conservanți au posibilitatea de a pătrunde prin piele ți
mucoase și să afecteze funcțiile ficatului, rinichiului etc.
Factorii Care Pot Determina Unele Degradări Ale Produselor Cosmetice ( Microorganismele )
FACTORII CARE POT DETERMINA UNELE DEGRADĂRI ALE PRODUSELOR COSMETICE ( MICROORGANISMELE )
Microorganismele pot modifica aspectul, gustul, mirosul,
consistența și omogenitatea preparatelor cosmetice, conducînd
astfel la inutilizarea produsului respectiv.
Majoritatea preparatelor cosmetice conțin apă, care constituie
un mediu favorabil pentru microorganisme.
Viteza cu care microorganismele se dezvoltă și varietatea reacțiilor
pe care le provoacă conduc la necesitatea preîntîmpinării apariției
lor în produsele cosmetice în timpul preparării, cît și în perioadele
de păstrare și de folosire a lor.
Preparatele cosmetice contaminate cu microorganisme por
provoca iritații și infecții mai ales cînd pielea pe care se aplică
este lezată.
Sursele de contaminare sînt :
- apa folosită la preparare, vasele în care se păstrează
produsele finite, grăsimile, cerurile, uleiurile care pot conține
o mică cantitate de microorganisme ;
- grăsimile rîncede pot nu numai să schimbe mirosul și culoarea,
dar sînt și iritate ;
- alte materiale ca : gumele, plantele care sînt frecvent contaminate
de o mare varietate de fungi și bacterii ;
- aerul, ambalajele în care se păstrează substanțele ( sacii, cutiile )
și chiar mîinile preparatorului pot fi purtătoare de microorganisme.
Deci la prepararea unui produs cosmetic, trebuie să luăm toate
măsurile corespunzătoare, necesare asigurării unui produs de calitate
prin evitarea alterărilor provocate de mocroorganisme.
Se va asigura o curățenie perfectă, deoarece contaminarea poate
avea loc fie prin greșeli de manipulare, fie printr-o curățenie
necorespunzătoare.
Instalațiile tehnice trebuie să fie curățate și dezinfectate, iar în
cazul în care preparăm singure, toate ustensilele să fie folosite
în stare de perfectă curățenie.
De aceea, pentru preîntîmpinarea alterărilor provocate de
microorganisme se folosesc substanțe conservante care au acțiune
bactericidă ( de distrugerea a microorganismelor ) sau bacteriostatică
( inhibă numai dezvoltarea microorganismelor fără să le distrugă ).
De multe ori conservantul este considerat nu numai agent
antimicrobian, ci și stabilizant, iar în ultimul timp se face din ce
în ce mai mult diferențierea dintre conservanți, ca agenți
antimicrobieni, și stabilizanți care intervin în menținerea calității
preparatului prin protecția față de agenții fizico-chimici.
Dăm cîteva exemple de conservanți ca agenți antimicrobieni,
folosiți mai des la prepararea produselor cosmetice :
- esterii acidului p. hidroxibenzoic ( p. hidroxibenzoat de metil,
etil, propil ) care sînt foarte des folosiți separat sau în amestec,
în proporție de 0,1-0,2% ;
- compuși cuaternari de amoniu ( clorură de benzetoriu, clorură
de benzolconiu, bromură de cetiltrimetilamoniu etc.).
Se folosesc în produse pentru curățirea părului, în pudre
pentru copii, în creme și loțiuni, în produse igienice pentru femei ;
- clorhexidina se folosește în pudrele pentru copii, în apele
de gură etc. ;
- hexaclorofen - se folosește în săpunuri, ape de gură, paste
de dinți, șampoane, preparate pentru copii ;
- derivațți fenil-mercurici ( acetat și azotat fenil-mercuric ).
Condițiile care trebuie să le îndeplinească acești conservanți sînt :
- să fie activi în concentrații mici ;
- să nu aibă efecte toxice sau iritante asupra pielii și mucoaselor ;
- activitatea antimicrobiană nu tebuie să fie influențată de
celelalte componente ale produsului ; formulele moderne
conțin astăzi multe substațe, care însă nu trebuie să reacționeze
între ele ;
- să nu aibă acțiune corozivă asupra recipientelor în care vor
fi păstrate preparatele finite ;
- să nu aibă miros sau culoare.
În vederea asigurării unui produs corespunzător, în industria
cosmetică ingredientele se verifică microbiologic ( apa,
substanțele de origine naturală ), la fel și vasele ; se determină
pH-ul fazei apoase care poate influența stabilitatea conservanților ;
se analizează influența cantităților de apă și ulei din formula
asupra conservanților folosiți ; de asemenea, se ține seama că
mulți conservanți au posibilitatea de a pătrunde prin piele ți
mucoase și să afecteze funcțiile ficatului, rinichiului etc.
Folosirea Rațională a Produselor Cosmetice
FOLOSIREA RAȚIONALĂ A PRODUSELOR COSMETICE
Prezentarea unor dermatoze și dermite de contact,
datorate - unele - chiar produselor cosmetice, impune
luarea unor măsuri profilactice pentru prevenirea lor.
În dermofarmacie, nocivitatea unui medicament se
manifestă prin toate semnele ce caracterizează o boală,
respectiv acțiunea farmacodinamică a elementelor ce
le conține medicamentul.
În cosmetică, reacția cutanată are aspecte dependente
în mare măsură de natura agentului iritant sau alergizant.
Accidentele sau neajunsurile cauzate de unele produse
cosmetice pot fi evitate, testînd produsele și folosindu-le
rațional.
Accidentele cosmetice nu apar la toate persoanele, ci
la un număr restrîns.
Dacă ele însă apar, trebuie renunțat la folosirea produsului
respectiv, fiind vorba de multe ori de predispoziția
celui ce îl folosește și nu numai datorită substanțelor
pe care le conține un produs sau altul.
Cum facem testarea ?
Aplicăm produsul pe o porțiune de piele timp de 2 zile,
recomandabil după ureche sau în pliul cotului.
Urmărim reacția produsului.
Dacă apare vreo iritație, nu mai folosim produsul respectiv
cîteva zile, după care reluăm testarea.
Dacă apar aceleași reacții, rezultă că produsul este contraindicat
persoanei respective.
Testarea produsului nu se face odată pentru totdeauna
întrucît natura epidermei se poate schimba odată cu
trecerea anilor.
Unii factori care influențează negativ folosirea cosmeticelor ;
Vîrsta - abuzul de cosmetice la o vîrstă fragedă duce
la îmbătrînirea prematură a pielii și a părului, la apariția
unor iritații sau eczeme.
Abuzul de fard, în loc să mascheze unele imperfecțiuni
le poate scoate în evidență.
Moda fardării ochilor, creionarea pleoapelor, sprîncenelor,
rimelarea genelor, folosite excesiv, poate provoca cu timpul
iritarea pleoapelor și chiar apariția blefaritei cronice.
Folosirea pudrei pentru a proteja pielea, aplicată în exces,
în strat gros, pe o pielea uscată sau chiar normală, poate
duce la uscarea mai accentuală a pielii.
Cremele - în special acelea conținînd produse hormonale
folosite fără indicația medicului, pot duce la tulburări
în echilibrul hormonal.
Cremele avînd ca bază grăsimea aplicate pe un ten seboreic,
pot determina apariția de coșuri.
Cremele pe bază de mercur și bismut, folosite mult timp
pot determina ridare și ofilirea pielii.
Soluțiile alcoolice concentrate, apa de colonie sau alte
substanțe degresante, prin abuz de folosire, duc la uscarea
pielii, care se poate descuama formînd fisuri.
Pot apărea inflamații și riduri.
Tot astfel glicerina în concentrați mari, prin acțiunea
sa higroscopică influențează negativ pielea.
Decolorarea excesivă a părului, face ca acesta să se
anemieze, devenind și friabil.
Abuzul de săpun în cazul unui ten uscat duce la uscarea
excesivă a acestuia.
Apa fierbinte, folosită în toaleta zilnică duce la
moleșirea țesuturilor și la dilatarea porilor.
După cum spălarea zilnică cu apă rece, tonifică, întărește
pielea, dar și o strînge sau o întinde prea tare.
Și unele sfaturi :
Dacă am folosit fondul de ten sau diferite farduri,
demachierea este obligatorie.
Urmele de fard pe piele, rămase în cursul nopții,
dăunează pielii, ducînd chiar la ridarea obrazului.
Dacă nu avem un păr bogat, perfect sănătos, cu firul
gros, să evităm decolorantele.
Atenție, de asemenea, la ondulația permanentă pe care
nu o suportă oricine.
În cazul cînd trebuie să folosim comprese fierbinți, vom
aplica la sfîrșit o comprese cu apă rece.
Spălarea cu săpun în mod exagerat, duce la îndepărtarea
stratului de grăsime natural al pielii ; glandele sebacee
sînt silite la un efort mărit ca să înlocuiască stratul de
grăsime ; se produce ridarea și ofilirea timpurie a pielii.
Pot fi folosite pentru curățirea și demachierea pielii creme
de curățat, emulsii demachiante etc.
Dacă pasta de dinți sau rujul provoacă cheilita, uscarea,
inflamarea sau chiar fisurarea buzelor, se va renunța la
folosirea produsului.
Produsele cosmetice și de parfumerie sînt reprezentate prin
largi game, într-un etalaj de mare finețe și bun gust.
În general, femeile au tendința de a schimba mereu crema,
tonicul, săpunul, demachiantul neavînd răbdarea necesară
pentru a verifica dacă un produs are sau nu un efect pozitiv.
Așa cum un tratament medical sau o cură termală nu pot
fi întrerupte o anumită perioadă de timp și tratamentul
cosmetic trebuie continuat, de regulă, cel puțin o lună
pentru a putea ajunge la o concluzie.
Desigur, aceasta nu înseamnă a nu schimba niciodată
produsele, ținînd seama că pielea se modofică cu vîrsta și,
totodată, unele produse sînt înlocuite de altele superioare
calitativ.
Mișcarea în aer liber este o binefacere pentru ten ; chiar
dacă plouă, nu pregetați să vă plimbați mai ales cînd
locuiți într-un oraș mare, cu un grad de poluare ridicat.
Pielea, după cum am văzut, prezintă diferite tipuri, iar
fiecărui tip trebuie să-i fie adaptate produsele corespunzătoare,
întrucît numai în felul acesta se va evita apariția prematură
a ridurilor. uscăciunea pielii, comedoanelor etc.
Ea trebuie deci bine curățată, protejată, tonificată și
hrănită.
Dar îngrijirile trebuie făcute cu perseverență și răbdare,
în mod constant și nu din cînd în cînd.
Numai în felul acesta pielea își va păstra aspectul proaspăt
și strălucitor pînă la o vîrstă înaintată.
O piele sănătoasă implică o sănătate perfectă.
Încercați să vă păstrați echilibrul fizic și moral nelăsîndu-vă
doborîte de griji, evitînd șocurile nervoase și ducînd o
viață cumpătată.
Folosirea Rațională a Produselor Cosmetice
FOLOSIREA RAȚIONALĂ A PRODUSELOR COSMETICE
Prezentarea unor dermatoze și dermite de contact,
datorate - unele - chiar produselor cosmetice, impune
luarea unor măsuri profilactice pentru prevenirea lor.
În dermofarmacie, nocivitatea unui medicament se
manifestă prin toate semnele ce caracterizează o boală,
respectiv acțiunea farmacodinamică a elementelor ce
le conține medicamentul.
În cosmetică, reacția cutanată are aspecte dependente
în mare măsură de natura agentului iritant sau alergizant.
Accidentele sau neajunsurile cauzate de unele produse
cosmetice pot fi evitate, testînd produsele și folosindu-le
rațional.
Accidentele cosmetice nu apar la toate persoanele, ci
la un număr restrîns.
Dacă ele însă apar, trebuie renunțat la folosirea produsului
respectiv, fiind vorba de multe ori de predispoziția
celui ce îl folosește și nu numai datorită substanțelor
pe care le conține un produs sau altul.
Cum facem testarea ?
Aplicăm produsul pe o porțiune de piele timp de 2 zile,
recomandabil după ureche sau în pliul cotului.
Urmărim reacția produsului.
Dacă apare vreo iritație, nu mai folosim produsul respectiv
cîteva zile, după care reluăm testarea.
Dacă apar aceleași reacții, rezultă că produsul este contraindicat
persoanei respective.
Testarea produsului nu se face odată pentru totdeauna
întrucît natura epidermei se poate schimba odată cu
trecerea anilor.
Unii factori care influențează negativ folosirea cosmeticelor ;
Vîrsta - abuzul de cosmetice la o vîrstă fragedă duce
la îmbătrînirea prematură a pielii și a părului, la apariția
unor iritații sau eczeme.
Abuzul de fard, în loc să mascheze unele imperfecțiuni
le poate scoate în evidență.
Moda fardării ochilor, creionarea pleoapelor, sprîncenelor,
rimelarea genelor, folosite excesiv, poate provoca cu timpul
iritarea pleoapelor și chiar apariția blefaritei cronice.
Folosirea pudrei pentru a proteja pielea, aplicată în exces,
în strat gros, pe o pielea uscată sau chiar normală, poate
duce la uscarea mai accentuală a pielii.
Cremele - în special acelea conținînd produse hormonale
folosite fără indicația medicului, pot duce la tulburări
în echilibrul hormonal.
Cremele avînd ca bază grăsimea aplicate pe un ten seboreic,
pot determina apariția de coșuri.
Cremele pe bază de mercur și bismut, folosite mult timp
pot determina ridare și ofilirea pielii.
Soluțiile alcoolice concentrate, apa de colonie sau alte
substanțe degresante, prin abuz de folosire, duc la uscarea
pielii, care se poate descuama formînd fisuri.
Pot apărea inflamații și riduri.
Tot astfel glicerina în concentrați mari, prin acțiunea
sa higroscopică influențează negativ pielea.
Decolorarea excesivă a părului, face ca acesta să se
anemieze, devenind și friabil.
Abuzul de săpun în cazul unui ten uscat duce la uscarea
excesivă a acestuia.
Apa fierbinte, folosită în toaleta zilnică duce la
moleșirea țesuturilor și la dilatarea porilor.
După cum spălarea zilnică cu apă rece, tonifică, întărește
pielea, dar și o strînge sau o întinde prea tare.
Și unele sfaturi :
Dacă am folosit fondul de ten sau diferite farduri,
demachierea este obligatorie.
Urmele de fard pe piele, rămase în cursul nopții,
dăunează pielii, ducînd chiar la ridarea obrazului.
Dacă nu avem un păr bogat, perfect sănătos, cu firul
gros, să evităm decolorantele.
Atenție, de asemenea, la ondulația permanentă pe care
nu o suportă oricine.
În cazul cînd trebuie să folosim comprese fierbinți, vom
aplica la sfîrșit o comprese cu apă rece.
Spălarea cu săpun în mod exagerat, duce la îndepărtarea
stratului de grăsime natural al pielii ; glandele sebacee
sînt silite la un efort mărit ca să înlocuiască stratul de
grăsime ; se produce ridarea și ofilirea timpurie a pielii.
Pot fi folosite pentru curățirea și demachierea pielii creme
de curățat, emulsii demachiante etc.
Dacă pasta de dinți sau rujul provoacă cheilita, uscarea,
inflamarea sau chiar fisurarea buzelor, se va renunța la
folosirea produsului.
Produsele cosmetice și de parfumerie sînt reprezentate prin
largi game, într-un etalaj de mare finețe și bun gust.
În general, femeile au tendința de a schimba mereu crema,
tonicul, săpunul, demachiantul neavînd răbdarea necesară
pentru a verifica dacă un produs are sau nu un efect pozitiv.
Așa cum un tratament medical sau o cură termală nu pot
fi întrerupte o anumită perioadă de timp și tratamentul
cosmetic trebuie continuat, de regulă, cel puțin o lună
pentru a putea ajunge la o concluzie.
Desigur, aceasta nu înseamnă a nu schimba niciodată
produsele, ținînd seama că pielea se modofică cu vîrsta și,
totodată, unele produse sînt înlocuite de altele superioare
calitativ.
Mișcarea în aer liber este o binefacere pentru ten ; chiar
dacă plouă, nu pregetați să vă plimbați mai ales cînd
locuiți într-un oraș mare, cu un grad de poluare ridicat.
Pielea, după cum am văzut, prezintă diferite tipuri, iar
fiecărui tip trebuie să-i fie adaptate produsele corespunzătoare,
întrucît numai în felul acesta se va evita apariția prematură
a ridurilor. uscăciunea pielii, comedoanelor etc.
Ea trebuie deci bine curățată, protejată, tonificată și
hrănită.
Dar îngrijirile trebuie făcute cu perseverență și răbdare,
în mod constant și nu din cînd în cînd.
Numai în felul acesta pielea își va păstra aspectul proaspăt
și strălucitor pînă la o vîrstă înaintată.
O piele sănătoasă implică o sănătate perfectă.
Încercați să vă păstrați echilibrul fizic și moral nelăsîndu-vă
doborîte de griji, evitînd șocurile nervoase și ducînd o
viață cumpătată.
Să Le Știm... Să Le Aplicăm... ( Îngrijirea Tenului Prin Folosirea Apelor Gazoase )
SĂ LE ȘTIM... SĂ ȘE APLICĂM... ( ÎNGRIJIREA TENULUI PRIN FOLOSIREA APELOR GAZOASE )
Apele minerale exercită o acțiune deosebită asupra
pielii prin refacerea supleței și elasticității țesuturilor
cutanate, și aceasta datorită compoziției lor chimice,
a emanațiilor de radiu care pătrund în țesături,
influențînd echilibrul mineral al acestora, aciditatea
și circulația sanguină.
În cazul tenurilor grase sau cu eczeme se pot aplica
comprese, se loționează fața sau se pulverizează ape
alcaline oligometalice obținîndu-se calmarea mîncărimilor,
îmbunătățirea circulației sanguine, reîmprospătarea tenului.
Apele carbogazoase ( Covasna, Buziaș, Borsec, Tușnad,
Vatra Dornei ), cu un conținut de 1g bioxid de carbon la
litru, sînt recomandate persoanelor cu tenul uscat, palid,
sub formă de comprese, loțiuni sau pulverizări.
Stările de obezitate de origine alimentară neurogenă și
cele cauzate de sedentarism se pot ameliora mult printr-o
cură internă cu ape minerale.
Cele mai indicate stațiuni de cură recomandate de specialiști
pentru obezi sînt : Călimănești, Băile Olănești, Zizin,
Băltățești, Băile Govora.
Cura cu apele minerale din aceste stațiuni duce la creșterea
diurezei, sporind totodată și arderile în organism.
Să Le Știm... Să Le Aplicăm... ( Îngrijirea Tenului Prin Folosirea Apelor Gazoase )
SĂ LE ȘTIM... SĂ ȘE APLICĂM... ( ÎNGRIJIREA TENULUI PRIN FOLOSIREA APELOR GAZOASE )
Apele minerale exercită o acțiune deosebită asupra
pielii prin refacerea supleței și elasticității țesuturilor
cutanate, și aceasta datorită compoziției lor chimice,
a emanațiilor de radiu care pătrund în țesături,
influențînd echilibrul mineral al acestora, aciditatea
și circulația sanguină.
În cazul tenurilor grase sau cu eczeme se pot aplica
comprese, se loționează fața sau se pulverizează ape
alcaline oligometalice obținîndu-se calmarea mîncărimilor,
îmbunătățirea circulației sanguine, reîmprospătarea tenului.
Apele carbogazoase ( Covasna, Buziaș, Borsec, Tușnad,
Vatra Dornei ), cu un conținut de 1g bioxid de carbon la
litru, sînt recomandate persoanelor cu tenul uscat, palid,
sub formă de comprese, loțiuni sau pulverizări.
Stările de obezitate de origine alimentară neurogenă și
cele cauzate de sedentarism se pot ameliora mult printr-o
cură internă cu ape minerale.
Cele mai indicate stațiuni de cură recomandate de specialiști
pentru obezi sînt : Călimănești, Băile Olănești, Zizin,
Băltățești, Băile Govora.
Cura cu apele minerale din aceste stațiuni duce la creșterea
diurezei, sporind totodată și arderile în organism.
De La Bunica - La Mama Și... La Epoca Noastră
DE LA BUNICA - LA MAMA ȘI... LA EPOCA NOASTRĂ
- Contra ridurilor incipiente : decoct de flori de rasmarin,
sub formă de comprese.
- Tenurilor iritate și care se roșesc ușor li se indică o
infuzie preparată dintr-o floare de nufăr alb, la un pahar de apă.
Tot în același scop, putem folosi infuzia din flori de
coada șoricelului, flori de mușețel sau decoctul din muguri
de pin.
- Paloarea feței o putem combate aplicînd comprese cu
infuzie din flori de arnică.
- Pentru tenul gras și cu porii dilatați recomandăm infuzia din
flori podbal (5%), cu care se șterge fața sau se aplică comprese
timp de 10 - 15 minute.
- Tenurile foarte grase le putem aplica pentru maximum
10 minute ( ca să nu ardem pielea ) o mască de usturoi pisat.
- Infuzia de flori de crin, 5%, la care se adaugă o linguriță
de miere este indicată tenului uscat, care se descuamează.
În același scop poate fi folosită infuzia de sunătoare sau
decoctul de nalbă de mare, aplicînd timp de 1/2 oră comprese
îmbibate cu aceste soluții.
- O loțiune demachiantă foarte bună poate fi obținută și
din suc de castraveți, amestecat cu alcool ( 50 g de castraveți
la 70 ml alcool ).
Se macerează timp de 2 - 3 zile după care se filtrează.
După demachiere se va aplica o cremă hidratantă ; se recomandă
numai tenurilor grase, seboreice.
- După o zi obositoare recomandăm aplicarea pe față a
unui pireu făcut dintr-un măr tăiat felii pus în puțin lapte.
Tenul va recăpăta strălucirea.
- Pentru inflamația pleoapelor se recomandă aplicarea de
comprese cu infuzie din frunze de rosmarin ( după ce au
fost macerate în apă de trandafir ), cu suc de lămîie
amestecat cu apă călduță ; cu comprese cu ceai de tei sau
mușețel, timp de un sfert de oră.
- În cazul unui ten gras se pot folosi comprese cu suc de
anghinare concentrat, sau cu infuzie de lavandă ; se mai
recomandă felii de roșii.
- Contra acneei rebele : felii de roșii aplicate pe locuri
respective ; decoct de salvie, lavandă, rosmarin în părți egale.
- Contra cearcănelor datorate oboselii se recomandă :
comprese cu esență de ceai ( foarte tare ) aplicate pe ochi
timp de 15-20 de minute, sau cataplasme cu un pireu
de mere coapte la cuptor.
- O loțiune pentru catifelarea tenului se poate prepara și din :
- suc de castravete - 2 lingurițe
- smîntînă - 1 linguriță
- decoct de ceai chinezesc - 1 linguriță
- albuș spumă ( de la 1 ou )
- apă de trandafir - 1 linguriță
- Un tonic pentru față se poate obține din : apă de trandafir,
suc de castraveți în părți egale (50ml) ; suc de lămîie 20
picături, alcool 20 ml.
- O soluție tonică o putem realiza adăugînd în apa care
fierbe semințe de mărar măcinate cu rîșnița ; după fierbere
se strecoară, apoi se lasă să se răcească.
- Sucul obținut din 50 g tulpini de păpădie îl amestecăm cu
puțin lapte pînă obținem un demachiant cu care fricționăm
fața pentru a îndepărta impuritățile.
- În cursul verii nu e bine să folosim soluții astringente,
pentru a încerca să închidem porii dilatați din cauza căldurii.
Sînt recomandate soluții conținînd sucuri de fructe, apă de
trandafiri, loțiuni din lăptișor de matcă sau polen.
- Aplicînd o cremă nutritivă în jurul ochilor, cînd ne
aflăm la plajă, evităm accentuarea ridurilor.
- Pentru formarea pigmenților și fixarea calciului în
organism, pentru un bronzaj mai ușor, introduceți în
alimentația curentă : usturoi, gălbenuș de ou și ficat.
- În cazul că tenul s-a înroșit prea tare, după o expunere
îndelungată la soare, se recomandă fricționarea cu un
cartof tăiat în două.
- Dacă efectul frigului, al soarelui și al vîntului este
vătămător pielii și o face să-și piardă din suplețe și
claritate, apropierea căldurii focului îi este mai vătămătoare.
De aceea, nu vă apropiați de flăcări, fără a lua măsuri
de protecție a pielii obrazului.
- Femeia amabilă are totdeauna surîsul pe buze, pentru
că seninătatea trăsăturilor obrazului și surîsului, reflectă
bunătatea inimii.
- Femeile care prezintă neajunsul de a avea mustăți, le pot
decolora cu apă oxigenată 20% la care se adaugă cîteva
picături de amoniac.
După decolorare se spală porțiunea respectivă cu apă
și se unge cu cremă.
- Părul devenit gras poate fi spălat cu un decoct realizat
din foi de viță neagră, de gutui sau nuc.
Decoct de nuc se recomandă numai brunetelor.
- Vîrfurile despicate ale firelor de păr trebuie tăiate lunar,
iar părul trebuie tratat cu loțiuni vitaminizate.
- Apariția bășicilor și a bătăturilor în talpă poate fi evitată
fricționînd după baie talpa cu piatra ponce, masînd-o cu
o cremă emolientă.
În pat se pot face mișcări de bicicletă și scuturări pentru
picioare.
- Mirosul de usturoi al mîinilor poate fi scos cu zaț de cafea,
iar cel de ceapă cu oțet.
- Ustensilele pentru manichiură nesterilizate, tăierea
necorespunzătoare a pielițelor și a unghiilor, folosirea de
lacuri de proastă calitate, pot favoriza apariția unor infecții
la degete și unghii.
- Sutienele și centurile prea strîmte și prost croite, trebuie
evitate, pentru a împiedica deformări ale corpului și
circulația sanguină anormală.
- Pentru eliminarea apei din organism se indică ,,vin”
de usturoi ( 4-5 căței de usturoi macerat într-un litru de
vin alb, în care se dizolvă 100 g miere ).
Se lasă 2 - 3 zile, amestecînd din cînd în cînd.
Se filtrează și se păstrează în sticle bine închise.
- Contra crăpăturii buzelor se recomandă masarea lor cu
ulei de măsline.
- Un cocteil plăcut, din care să bem cîte un pahar de
3 ori pe zi, pentru menținerea siluetei : suc de țelină +
suc de varză + suc de mere, în părți egale.
De La Bunica - La Mama Și... La Epoca Noastră
DE LA BUNICA - LA MAMA ȘI... LA EPOCA NOASTRĂ
- Contra ridurilor incipiente : decoct de flori de rasmarin,
sub formă de comprese.
- Tenurilor iritate și care se roșesc ușor li se indică o
infuzie preparată dintr-o floare de nufăr alb, la un pahar de apă.
Tot în același scop, putem folosi infuzia din flori de
coada șoricelului, flori de mușețel sau decoctul din muguri
de pin.
- Paloarea feței o putem combate aplicînd comprese cu
infuzie din flori de arnică.
- Pentru tenul gras și cu porii dilatați recomandăm infuzia din
flori podbal (5%), cu care se șterge fața sau se aplică comprese
timp de 10 - 15 minute.
- Tenurile foarte grase le putem aplica pentru maximum
10 minute ( ca să nu ardem pielea ) o mască de usturoi pisat.
- Infuzia de flori de crin, 5%, la care se adaugă o linguriță
de miere este indicată tenului uscat, care se descuamează.
În același scop poate fi folosită infuzia de sunătoare sau
decoctul de nalbă de mare, aplicînd timp de 1/2 oră comprese
îmbibate cu aceste soluții.
- O loțiune demachiantă foarte bună poate fi obținută și
din suc de castraveți, amestecat cu alcool ( 50 g de castraveți
la 70 ml alcool ).
Se macerează timp de 2 - 3 zile după care se filtrează.
După demachiere se va aplica o cremă hidratantă ; se recomandă
numai tenurilor grase, seboreice.
- După o zi obositoare recomandăm aplicarea pe față a
unui pireu făcut dintr-un măr tăiat felii pus în puțin lapte.
Tenul va recăpăta strălucirea.
- Pentru inflamația pleoapelor se recomandă aplicarea de
comprese cu infuzie din frunze de rosmarin ( după ce au
fost macerate în apă de trandafir ), cu suc de lămîie
amestecat cu apă călduță ; cu comprese cu ceai de tei sau
mușețel, timp de un sfert de oră.
- În cazul unui ten gras se pot folosi comprese cu suc de
anghinare concentrat, sau cu infuzie de lavandă ; se mai
recomandă felii de roșii.
- Contra acneei rebele : felii de roșii aplicate pe locuri
respective ; decoct de salvie, lavandă, rosmarin în părți egale.
- Contra cearcănelor datorate oboselii se recomandă :
comprese cu esență de ceai ( foarte tare ) aplicate pe ochi
timp de 15-20 de minute, sau cataplasme cu un pireu
de mere coapte la cuptor.
- O loțiune pentru catifelarea tenului se poate prepara și din :
- suc de castravete - 2 lingurițe
- smîntînă - 1 linguriță
- decoct de ceai chinezesc - 1 linguriță
- albuș spumă ( de la 1 ou )
- apă de trandafir - 1 linguriță
- Un tonic pentru față se poate obține din : apă de trandafir,
suc de castraveți în părți egale (50ml) ; suc de lămîie 20
picături, alcool 20 ml.
- O soluție tonică o putem realiza adăugînd în apa care
fierbe semințe de mărar măcinate cu rîșnița ; după fierbere
se strecoară, apoi se lasă să se răcească.
- Sucul obținut din 50 g tulpini de păpădie îl amestecăm cu
puțin lapte pînă obținem un demachiant cu care fricționăm
fața pentru a îndepărta impuritățile.
- În cursul verii nu e bine să folosim soluții astringente,
pentru a încerca să închidem porii dilatați din cauza căldurii.
Sînt recomandate soluții conținînd sucuri de fructe, apă de
trandafiri, loțiuni din lăptișor de matcă sau polen.
- Aplicînd o cremă nutritivă în jurul ochilor, cînd ne
aflăm la plajă, evităm accentuarea ridurilor.
- Pentru formarea pigmenților și fixarea calciului în
organism, pentru un bronzaj mai ușor, introduceți în
alimentația curentă : usturoi, gălbenuș de ou și ficat.
- În cazul că tenul s-a înroșit prea tare, după o expunere
îndelungată la soare, se recomandă fricționarea cu un
cartof tăiat în două.
- Dacă efectul frigului, al soarelui și al vîntului este
vătămător pielii și o face să-și piardă din suplețe și
claritate, apropierea căldurii focului îi este mai vătămătoare.
De aceea, nu vă apropiați de flăcări, fără a lua măsuri
de protecție a pielii obrazului.
- Femeia amabilă are totdeauna surîsul pe buze, pentru
că seninătatea trăsăturilor obrazului și surîsului, reflectă
bunătatea inimii.
- Femeile care prezintă neajunsul de a avea mustăți, le pot
decolora cu apă oxigenată 20% la care se adaugă cîteva
picături de amoniac.
După decolorare se spală porțiunea respectivă cu apă
și se unge cu cremă.
- Părul devenit gras poate fi spălat cu un decoct realizat
din foi de viță neagră, de gutui sau nuc.
Decoct de nuc se recomandă numai brunetelor.
- Vîrfurile despicate ale firelor de păr trebuie tăiate lunar,
iar părul trebuie tratat cu loțiuni vitaminizate.
- Apariția bășicilor și a bătăturilor în talpă poate fi evitată
fricționînd după baie talpa cu piatra ponce, masînd-o cu
o cremă emolientă.
În pat se pot face mișcări de bicicletă și scuturări pentru
picioare.
- Mirosul de usturoi al mîinilor poate fi scos cu zaț de cafea,
iar cel de ceapă cu oțet.
- Ustensilele pentru manichiură nesterilizate, tăierea
necorespunzătoare a pielițelor și a unghiilor, folosirea de
lacuri de proastă calitate, pot favoriza apariția unor infecții
la degete și unghii.
- Sutienele și centurile prea strîmte și prost croite, trebuie
evitate, pentru a împiedica deformări ale corpului și
circulația sanguină anormală.
- Pentru eliminarea apei din organism se indică ,,vin”
de usturoi ( 4-5 căței de usturoi macerat într-un litru de
vin alb, în care se dizolvă 100 g miere ).
Se lasă 2 - 3 zile, amestecînd din cînd în cînd.
Se filtrează și se păstrează în sticle bine închise.
- Contra crăpăturii buzelor se recomandă masarea lor cu
ulei de măsline.
- Un cocteil plăcut, din care să bem cîte un pahar de
3 ori pe zi, pentru menținerea siluetei : suc de țelină +
suc de varză + suc de mere, în părți egale.
Curiozități Istorice... Dar și Prezente
CURIOZITĂȚI ISTORICE... DAR PREZENTE
Din Evul Mediu pînă la Renaștere s-a purtat părul
acoperit ori susținut de o panglică sau un cercel
de metal.
Femeile romane erau mai puțin rafinate decît
înaintașele lor egiptene sau grecoaice, deși foloseau
multe din artificiile cosmetice ale acestora.
Se spălau pe mîini cu ,,săpun de Galia” și foloseaua
diferite farduri ca ceruza ( carbonat bazic de plumb ).
Femeile matroane, ca și curtezanele, întrețineau o
sumedenie de coafeze, care le spălau, le vopseau și
le pieptănau părul.
În epoca cucerii Galilei de către Cezar a apărut moda
culorii roșu-arămiu a părului sau a perucii.
Romanele foloseau pudra de aur pentru păr și obraji,
ca și fardurile divers colorate pentru ochi și obraji.
În cartea chineză kong-Fu, scrisă cu 3000 de ani
înaintea erei noastre, se menționează pentru prima
dată practica masajului.
Masajul a fost folosit de oameni ca să-și calmeze
unele dureri fizice ; apoi a fost în cazuri mai grave,
pentru a fi larg utilizat în practica terapeutică.
Masajul a vindecat numeroase boli.
Medicii din antichitate îl recomandau printre exercițiile
fizice energice.
Romanii și galii au fost considerați la timpul lor, ca
cei mai rafinați în domeniul cosmeticii.
În jurul stăpînelor, al curtezanelor lucrau intens ,,cosmetele”
sau ,,cosmetistele”, avînd fiecare o muncă anumită :
pentru față erau ca specialiste : ,,fialigele” - care aplicau
numai fardurile roșii ; ,,stinuclele” - care pictau sprîncenele,
genele, pleoapele și vopseau părul stăpînei ;
pentru corp - ,,enctoristele” ungeau corpul cu uleiuri și
balsamuri aromate, după ce ,,depilastrele” smulgeau
părul de pe picioare.
pentru păr - ,,paecasiile” parfumau și pomădau părul, dar
după ce ,,depilastrele” smulgeau părul alb și ,,cimflonele”
pieptănau părul.
Pentru pieptănat mai existau ,,picatricele” care periau părul
de cel puțin o sută de ori pe zi.
Urma manichiura, care o făceau ,,drapocistele”
Existau și sclave specializate în ornarea și împodobirea
vestimentației stăpînei.
După care veneau ,,apreciatricele” care aveau rolul de a
aprecia cum arată toaleta stăpînei, lăudîndu-i frumusețea
și bunul gust.
Dar nici bărbații nu se lăsau mai prejos.
Se fardau și ei.
Își vopseau tălpile și unghiile picioarelor cu roșu.
Foloseau cărbune ( praf negru ) din jăratec și turnau peste el
gumă de laudanum.
Dacă nu, foloseau ouă de furnică, pe care le prăjeau, făcîdu-le
funingine.
Se foloseau apoi de ace lungi, pe care mai întîi le înmuiau
în apă de trandafir, apoi în funingine și își înnegreau sprîncenele
și genele.
Majoritatea femeilor își vopseau părul negru, folosind
coji verzi de nucă sau tinctură din frunze de mirt.
Femeile mai extravagante își vopseau părul în culoarea albastră
sau galbenă, folosind zeama de gutui, de măsline sau
drojdia de vin.
Pentru fiecare parte a corpului era folosit alt parfum, acesta
indicînd gradul de rafinament :
- pentru brațe - esența de mirt ;
- pentru gît și obraji - esența de pamier ;
- pentru păr - esența de maghiran ;
- pentru genunchi - esența de mosc.
Cu barbă sau fără... cum e mai bine ?
Studiile efectuate au dus la concluzia că starea organismului
este influențată de barbă și de anotimp.
Iarna, barba influențează pozitiv asupra intelectului, dar vara
produce o supraîncălzire a capului.
Barba accentuează căderea părului la persoanele care
au o asemenea tendință.
Curiozități Istorice... Dar și Prezente
CURIOZITĂȚI ISTORICE... DAR PREZENTE
Din Evul Mediu pînă la Renaștere s-a purtat părul
acoperit ori susținut de o panglică sau un cercel
de metal.
Femeile romane erau mai puțin rafinate decît
înaintașele lor egiptene sau grecoaice, deși foloseau
multe din artificiile cosmetice ale acestora.
Se spălau pe mîini cu ,,săpun de Galia” și foloseaua
diferite farduri ca ceruza ( carbonat bazic de plumb ).
Femeile matroane, ca și curtezanele, întrețineau o
sumedenie de coafeze, care le spălau, le vopseau și
le pieptănau părul.
În epoca cucerii Galilei de către Cezar a apărut moda
culorii roșu-arămiu a părului sau a perucii.
Romanele foloseau pudra de aur pentru păr și obraji,
ca și fardurile divers colorate pentru ochi și obraji.
În cartea chineză kong-Fu, scrisă cu 3000 de ani
înaintea erei noastre, se menționează pentru prima
dată practica masajului.
Masajul a fost folosit de oameni ca să-și calmeze
unele dureri fizice ; apoi a fost în cazuri mai grave,
pentru a fi larg utilizat în practica terapeutică.
Masajul a vindecat numeroase boli.
Medicii din antichitate îl recomandau printre exercițiile
fizice energice.
Romanii și galii au fost considerați la timpul lor, ca
cei mai rafinați în domeniul cosmeticii.
În jurul stăpînelor, al curtezanelor lucrau intens ,,cosmetele”
sau ,,cosmetistele”, avînd fiecare o muncă anumită :
pentru față erau ca specialiste : ,,fialigele” - care aplicau
numai fardurile roșii ; ,,stinuclele” - care pictau sprîncenele,
genele, pleoapele și vopseau părul stăpînei ;
pentru corp - ,,enctoristele” ungeau corpul cu uleiuri și
balsamuri aromate, după ce ,,depilastrele” smulgeau
părul de pe picioare.
pentru păr - ,,paecasiile” parfumau și pomădau părul, dar
după ce ,,depilastrele” smulgeau părul alb și ,,cimflonele”
pieptănau părul.
Pentru pieptănat mai existau ,,picatricele” care periau părul
de cel puțin o sută de ori pe zi.
Urma manichiura, care o făceau ,,drapocistele”
Existau și sclave specializate în ornarea și împodobirea
vestimentației stăpînei.
După care veneau ,,apreciatricele” care aveau rolul de a
aprecia cum arată toaleta stăpînei, lăudîndu-i frumusețea
și bunul gust.
Dar nici bărbații nu se lăsau mai prejos.
Se fardau și ei.
Își vopseau tălpile și unghiile picioarelor cu roșu.
Foloseau cărbune ( praf negru ) din jăratec și turnau peste el
gumă de laudanum.
Dacă nu, foloseau ouă de furnică, pe care le prăjeau, făcîdu-le
funingine.
Se foloseau apoi de ace lungi, pe care mai întîi le înmuiau
în apă de trandafir, apoi în funingine și își înnegreau sprîncenele
și genele.
Majoritatea femeilor își vopseau părul negru, folosind
coji verzi de nucă sau tinctură din frunze de mirt.
Femeile mai extravagante își vopseau părul în culoarea albastră
sau galbenă, folosind zeama de gutui, de măsline sau
drojdia de vin.
Pentru fiecare parte a corpului era folosit alt parfum, acesta
indicînd gradul de rafinament :
- pentru brațe - esența de mirt ;
- pentru gît și obraji - esența de pamier ;
- pentru păr - esența de maghiran ;
- pentru genunchi - esența de mosc.
Cu barbă sau fără... cum e mai bine ?
Studiile efectuate au dus la concluzia că starea organismului
este influențată de barbă și de anotimp.
Iarna, barba influențează pozitiv asupra intelectului, dar vara
produce o supraîncălzire a capului.
Barba accentuează căderea părului la persoanele care
au o asemenea tendință.
Femeia și Tutunul
FEMEIA ȘI TUTUNUL
În secolul nostru, fumatul a ajuns un obicei răspîndit
pe tot globul, dar după al 2-lea război mondial, consumul
de tutun a înregistrat o creștere marcantă.
După război, odată cu emanciparea femeilor și
pătrunderea lor din ce în ce mai mult în activitatea productivă
și în viața socială, respectiv țigara, a pătruns în poșetele
femeilor, alături sau în locul produselor cosmetice.
Multe femei, indiferent de vîrstă, fumează considerînd
că fumatul pune în valoare personalitatea ;
Consecințele dezastruoase asupra sănătății proprii sînt
amplificate de consecințele asupra sănătății viitorilor
copiii, a dezvoltării lor neuropsihice.
Menționăm unele consecințe ale acestui viciu : pielea
fumătoarelor devine uscată, deshidratată, fără strălucire,
colorată spre gălbui sau brun cenușiu, părul ( puful )
de pe față ( la fumătoare ) este mai abundent decît în
mod normal, iar cuperoza este destul de frecventă.
Țigara strică vocea.
Respirația capătă un miros dezagreabil ; fumătoarele,
dimineața, au un gust amar și dureri de cap.
Acțiunea negativă a tutunului asupra pielii este una
din cauzele îmbătrînirii.
Numărul mare de riduri este atribuit intoxicației cu
nicotină care atacă fibrele elastice ale dermei ( ele dau
acesteia suplețe ), iar fumul de țigară obligă fumătoarele
la o mimică nefirească, căci le irită, ochii avînd urmări
neplăcute asupra vederii.
Prezentăm și alte urmări ale fumatului : epiderma obrazului
se subțiază, pierzîndu-și calitatea de apărare împotriva
agenților externi ; femeile care fumează par mult mai
învîrstă decît sînt în realitate.
Vasele sanguine se sclerozează ( se îngustează ) lent ; glandele
sebacee și sudoripare se reduc sau se atrofiază.
Pielea e greu hrănită cu oxigen, fumul face să se oxigeneze
greu vasele sanguine din pricina combinării oxidului de
carbon pe care-l conține, cu hemoglobina.
Și, totuși, fumăm!
În rîndurile următoare, vom încerca să dăm unele sfaturi
celor care nu vor să renunțe la fumat, cunoscînd toate
riscurile la care știu că sînt supuse.
Datorită nicotinei, fumătoarele pot căpăta pete galbene pe
degete.
Pentru a îndepărta petele galbene de pe degete, acestea vor
fi frecate cu piatra ponce, apoi cu suc de lămîie, sau după
ce lămîia a stoarsă se poate folosi coaja respectivă.
Mirosul neplăcut al gurii poate fi ameliorat prin clătirea
cu apă de gură.
Se pare totuși că numai clătitul gurii nu e suficient pentru
a masca viciul, căci uneori la persoanele care fumează, li
se îngălbenesc dinții și cu toate că își curăță dinți cu peria
de dinți și apă de gură, nu reușesc să le redea albeața.
Medicul stomatolog poate rezolva desigur problema, numai
că dinții se vor îngălbeni din nou, dacă viciul continuă,
iar operația prea des efectuată, poate duce la uzarea emailului.
Sînt recomandate de specialiști unele trucuri prin care
petele de nicotină pot dispare, bazate pe proprietatea glicerinei
de a absorbi nicotina, dinții menținîndu-și albeața lor.
Se mai poate folosi lămîia ( cîteva picături puse pe periuța
de dinți ) sau apa oxigenată ( o linguriță de apă oxigenată la
un pahar de apă cu care se șterg dinții folosind un tampon
mic de vată ).
Nu vom atinge însă gingiile, ci numai dinții.
Recomandabil este, de asemenea, ca dimineața și seara să
fie aspirate cîteva picături de apă rece pe nas, pentru a
curăți cît mai bine părțile interioare ( operațiunea se
poate efectua de cîteva ori pe zi ).
Creșterea numărului fumătoarelor în rîndul femeilor
tinere, al adolescentelor, ridică probleme nu numai cu
caracter estetic dar și social, legate de urmările tutunului
asupra organismului femeii, asupra femeii gravide și a
urmașilor ei, aspra evoluției hormonale a femeii în decursul
vieții.
Gîndiți-vă deci bine înainte de a aprinde țigara, că un simplu
capriciu, un gest nevinovat, poate deveni viciu cu urmări
grave pentru toată viața.
Femeia și Tutunul
FEMEIA ȘI TUTUNUL
În secolul nostru, fumatul a ajuns un obicei răspîndit
pe tot globul, dar după al 2-lea război mondial, consumul
de tutun a înregistrat o creștere marcantă.
După război, odată cu emanciparea femeilor și
pătrunderea lor din ce în ce mai mult în activitatea productivă
și în viața socială, respectiv țigara, a pătruns în poșetele
femeilor, alături sau în locul produselor cosmetice.
Multe femei, indiferent de vîrstă, fumează considerînd
că fumatul pune în valoare personalitatea ;
Consecințele dezastruoase asupra sănătății proprii sînt
amplificate de consecințele asupra sănătății viitorilor
copiii, a dezvoltării lor neuropsihice.
Menționăm unele consecințe ale acestui viciu : pielea
fumătoarelor devine uscată, deshidratată, fără strălucire,
colorată spre gălbui sau brun cenușiu, părul ( puful )
de pe față ( la fumătoare ) este mai abundent decît în
mod normal, iar cuperoza este destul de frecventă.
Țigara strică vocea.
Respirația capătă un miros dezagreabil ; fumătoarele,
dimineața, au un gust amar și dureri de cap.
Acțiunea negativă a tutunului asupra pielii este una
din cauzele îmbătrînirii.
Numărul mare de riduri este atribuit intoxicației cu
nicotină care atacă fibrele elastice ale dermei ( ele dau
acesteia suplețe ), iar fumul de țigară obligă fumătoarele
la o mimică nefirească, căci le irită, ochii avînd urmări
neplăcute asupra vederii.
Prezentăm și alte urmări ale fumatului : epiderma obrazului
se subțiază, pierzîndu-și calitatea de apărare împotriva
agenților externi ; femeile care fumează par mult mai
învîrstă decît sînt în realitate.
Vasele sanguine se sclerozează ( se îngustează ) lent ; glandele
sebacee și sudoripare se reduc sau se atrofiază.
Pielea e greu hrănită cu oxigen, fumul face să se oxigeneze
greu vasele sanguine din pricina combinării oxidului de
carbon pe care-l conține, cu hemoglobina.
Și, totuși, fumăm!
În rîndurile următoare, vom încerca să dăm unele sfaturi
celor care nu vor să renunțe la fumat, cunoscînd toate
riscurile la care știu că sînt supuse.
Datorită nicotinei, fumătoarele pot căpăta pete galbene pe
degete.
Pentru a îndepărta petele galbene de pe degete, acestea vor
fi frecate cu piatra ponce, apoi cu suc de lămîie, sau după
ce lămîia a stoarsă se poate folosi coaja respectivă.
Mirosul neplăcut al gurii poate fi ameliorat prin clătirea
cu apă de gură.
Se pare totuși că numai clătitul gurii nu e suficient pentru
a masca viciul, căci uneori la persoanele care fumează, li
se îngălbenesc dinții și cu toate că își curăță dinți cu peria
de dinți și apă de gură, nu reușesc să le redea albeața.
Medicul stomatolog poate rezolva desigur problema, numai
că dinții se vor îngălbeni din nou, dacă viciul continuă,
iar operația prea des efectuată, poate duce la uzarea emailului.
Sînt recomandate de specialiști unele trucuri prin care
petele de nicotină pot dispare, bazate pe proprietatea glicerinei
de a absorbi nicotina, dinții menținîndu-și albeața lor.
Se mai poate folosi lămîia ( cîteva picături puse pe periuța
de dinți ) sau apa oxigenată ( o linguriță de apă oxigenată la
un pahar de apă cu care se șterg dinții folosind un tampon
mic de vată ).
Nu vom atinge însă gingiile, ci numai dinții.
Recomandabil este, de asemenea, ca dimineața și seara să
fie aspirate cîteva picături de apă rece pe nas, pentru a
curăți cît mai bine părțile interioare ( operațiunea se
poate efectua de cîteva ori pe zi ).
Creșterea numărului fumătoarelor în rîndul femeilor
tinere, al adolescentelor, ridică probleme nu numai cu
caracter estetic dar și social, legate de urmările tutunului
asupra organismului femeii, asupra femeii gravide și a
urmașilor ei, aspra evoluției hormonale a femeii în decursul
vieții.
Gîndiți-vă deci bine înainte de a aprinde țigara, că un simplu
capriciu, un gest nevinovat, poate deveni viciu cu urmări
grave pentru toată viața.
Colind Plugușorul
PLUGUȘORUL
Aho, aho copii și frați,
Stați puțin și nu mânați,
Lângă boi v-alăturați
Și cuvântul mi-ascultați.
Ia mai mânați, măi!
Hăi, hăi...
S-a sculat mai an
Bădică Traian
Și-a-ncălecat
Pe-un cal învățat.
Cu șaua de aur,
Cu nume de Graur,
Cu frâu de mătasă,
Împletit în casă
Cât vița de groasă.
El în scări s-a ridicat,
Peste câmpuri s-a uitat,
Să aleagă-un loc curat
De arat și semănat.
Și-a pornit într-o joi
Cu un plug cu doisprezece boi
Boi boureni,
În coadă codălbeni,
În frunte țintătei.
Ia mai mânați, măi flăcăi!
Hăi, hăi...
Ziua toată a lucrat,
Brazdă neagră a răsturnat
Și prin brazde-a semănat
Grâu mărunt și grâu de vară,
Să dea Domnul să răsară.
Pământul de-a răcorit
Și sămânța a-ncolțit
La lună, la săptămână,
Își uple cu aur mâna.
Și el vru să vadă
De-i dete Dumnezeu roadă.
Era-n spic cât vrabia,
Era-n bob cât trestia.
Ia mai mânați, măi!
Hăi, hăi...
Traian iute s-a întors
Și din grajd alt cal a scos.
Un alt cal mai năzdrăvan,
Cum îi place lui Traian:
Negru ca corbul,
Iute ca focul,
De nu-l prinde locul.
Cu potcoave de argint,
Ce da sporul la fugit.
Traian iute-a-ncălecat,
La Tinchina a apucat
Și oțel a cumpărat,
Ca să facă seceri mari,
Pentru secerătorii tari.
Și-altele mai mititele,
Pentru fetele ocheșele
Și neveste tinerele.
Și-a strâns fine și vecine
Și vreo trei babe bătrâne,
Care știu rândul la pâne;
Și pe câmp i-a dus
Și pe toți i-a pus,
La lucru pământului în răcoarea vântului.
Ei cu stânga apucau
Și cu dreapta secerau
Și pri lan înaintau
De părea că înotau.
Ia mai mânați, măi!
hăi, hăi...
Alții în urma lor legau
Și clăi mândre ridicau,
Apoi carele-ncărcau
Și pe toate le cărau
În capul pământului,
În bătaia vântului.
Arie pe loc făceau
Și grâul îl treerau;
Harabele încărcau
Și la moară le pornea.
Și turnau deasupra-n coș
Grâu maruntel de cel ros,
De sub piatra în covată
Curgea făina curată.
Traian mult se bucura,
Zeciuala morii da
Și voios se întruna.
Iară mândră jupâneasa
Auzea tocmai din casă
Chiotul flăcăilor
Scârțâitul carelor.
Ia mai mânați, măi!
Hăi, hăi...
În cămară ia mergea
Și din cui ea alegea
Sita mare și cam deasă
Tot ca pânza de mătasă.
Și cernea, mare, cernea,
Ninsoarea se așternea;
Apoi pâne plămădea
Și-o lăsa până dospea.
Colăcei că învârtea
Pe lopată mi-i culca
Și-n cuptor mi-aruncă;
Apoi iară cu lopata
Rumeni îi scotea și... gata!
Atunci ea-mparte vreo cinci,
La flăcăi cei voinici
Și-mparte trei colăcei
La copiii mititei.
Ia mai mânați, măi!
Hăi, hăi...
Cum a dat Dumnezeu an,
Holde mândre lui Traian,
Astfel să dea și la voi
Ca s-avem parte și noi.
Să vă fie casa, casă;
Să vă fie masa, masă;
Tot cu mesele întinse
Și cu făcliile aprinse.
Și la anul să trăiți,
Să vă găsim înfloriți.
De urat, am mai ura,
Dar mă tem ca va-nsera,
Pe-aici, pe la dumneavoastră,
Departe de casa năastră.
Și ne-așteapte și-alte case,
Cu bucate mai gustoase,
Cu pâine caldă pufoasă,
Cu vinul de viță-aleasă,
LA ANUL ȘI LA MULȚI ANI!
Colind Plugușorul
PLUGUȘORUL
Aho, aho copii și frați,
Stați puțin și nu mânați,
Lângă boi v-alăturați
Și cuvântul mi-ascultați.
Ia mai mânați, măi!
Hăi, hăi...
S-a sculat mai an
Bădică Traian
Și-a-ncălecat
Pe-un cal învățat.
Cu șaua de aur,
Cu nume de Graur,
Cu frâu de mătasă,
Împletit în casă
Cât vița de groasă.
El în scări s-a ridicat,
Peste câmpuri s-a uitat,
Să aleagă-un loc curat
De arat și semănat.
Și-a pornit într-o joi
Cu un plug cu doisprezece boi
Boi boureni,
În coadă codălbeni,
În frunte țintătei.
Ia mai mânați, măi flăcăi!
Hăi, hăi...
Ziua toată a lucrat,
Brazdă neagră a răsturnat
Și prin brazde-a semănat
Grâu mărunt și grâu de vară,
Să dea Domnul să răsară.
Pământul de-a răcorit
Și sămânța a-ncolțit
La lună, la săptămână,
Își uple cu aur mâna.
Și el vru să vadă
De-i dete Dumnezeu roadă.
Era-n spic cât vrabia,
Era-n bob cât trestia.
Ia mai mânați, măi!
Hăi, hăi...
Traian iute s-a întors
Și din grajd alt cal a scos.
Un alt cal mai năzdrăvan,
Cum îi place lui Traian:
Negru ca corbul,
Iute ca focul,
De nu-l prinde locul.
Cu potcoave de argint,
Ce da sporul la fugit.
Traian iute-a-ncălecat,
La Tinchina a apucat
Și oțel a cumpărat,
Ca să facă seceri mari,
Pentru secerătorii tari.
Și-altele mai mititele,
Pentru fetele ocheșele
Și neveste tinerele.
Și-a strâns fine și vecine
Și vreo trei babe bătrâne,
Care știu rândul la pâne;
Și pe câmp i-a dus
Și pe toți i-a pus,
La lucru pământului în răcoarea vântului.
Ei cu stânga apucau
Și cu dreapta secerau
Și pri lan înaintau
De părea că înotau.
Ia mai mânați, măi!
hăi, hăi...
Alții în urma lor legau
Și clăi mândre ridicau,
Apoi carele-ncărcau
Și pe toate le cărau
În capul pământului,
În bătaia vântului.
Arie pe loc făceau
Și grâul îl treerau;
Harabele încărcau
Și la moară le pornea.
Și turnau deasupra-n coș
Grâu maruntel de cel ros,
De sub piatra în covată
Curgea făina curată.
Traian mult se bucura,
Zeciuala morii da
Și voios se întruna.
Iară mândră jupâneasa
Auzea tocmai din casă
Chiotul flăcăilor
Scârțâitul carelor.
Ia mai mânați, măi!
Hăi, hăi...
În cămară ia mergea
Și din cui ea alegea
Sita mare și cam deasă
Tot ca pânza de mătasă.
Și cernea, mare, cernea,
Ninsoarea se așternea;
Apoi pâne plămădea
Și-o lăsa până dospea.
Colăcei că învârtea
Pe lopată mi-i culca
Și-n cuptor mi-aruncă;
Apoi iară cu lopata
Rumeni îi scotea și... gata!
Atunci ea-mparte vreo cinci,
La flăcăi cei voinici
Și-mparte trei colăcei
La copiii mititei.
Ia mai mânați, măi!
Hăi, hăi...
Cum a dat Dumnezeu an,
Holde mândre lui Traian,
Astfel să dea și la voi
Ca s-avem parte și noi.
Să vă fie casa, casă;
Să vă fie masa, masă;
Tot cu mesele întinse
Și cu făcliile aprinse.
Și la anul să trăiți,
Să vă găsim înfloriți.
De urat, am mai ura,
Dar mă tem ca va-nsera,
Pe-aici, pe la dumneavoastră,
Departe de casa năastră.
Și ne-așteapte și-alte case,
Cu bucate mai gustoase,
Cu pâine caldă pufoasă,
Cu vinul de viță-aleasă,
LA ANUL ȘI LA MULȚI ANI!
Arta de a ne Îmbrăca
ARTA DE A NE ÎMBRĂCA
Această artă privește și aspectul estetic ; sînt persoane
care, cu toate că poartă toalete excelente calitativ, se
îmbracă urît, fără gust, fiind lipsite de simț estetic.
Fiecare femeie trebuie să-și potrivească îmbrăcămintea
după etatea ei, fiind penibil să vezi o femeie de 60 de
ani îmbrăcată asemănător unei tinere de 20 de ani și invers.
Aspectul plăcut de eleganță, de bun gust, nu-l putem
obține decît păstrîndu-ne fiecare naturalețea, ceea ce
influențează mai plăcut chiar decît frumusețea.
O persoană îmbrăcată cu gust, cu o ținută frumoasă
a corpului și cu un comportament civilizat în societate
își evidențiază personalitatea.
Îmbrăcămintea va fi de asemenea adecvată activității
ce o depunem, sezonului etc.
Lucrînd într-un magazin, într-o fabrică sau instituție etc.,
vom folosi o îmbrăcăminte practică în funcție de munca
ce o depunem, iar machiajul și coafura vor fi corecte și
dicrete.
Esteticienii dau unele indicații privind culorile cele
mai indicate pentru anumite tipuri de ten :
- pielea albă : albastru, galben ;
- pielea foarte albă : roșu, bleu, galben, negru, verde și roz ;
- pielea sidefată : bleumarin deschis, ciclamen ;
- ten obișnuit : verde, roz ;
- ten bronzat : vernil, gri spre verde.
 |
| Armonie între îmbrăcăminte și machiaj |
Sînt, de asemenea, indicate unele elemente care pot
realiza armonia între îmbrăcăminte și machiaj așa
cum rezultă din tabelul de mai sus.
Iată și cîteva aspecte, uneori des întîlnite, care trebuie
analizate și mai ales corectate :
- îmbrăcămintea nu trebuie să deformeze corpul, ci
să cadă bine pe corp și să convină stării de sănătate
a fiecăruia ;
- o femeie care poartă îmbrăcăminte sport sau pantaloni
și pantofi cu tocuri ,,cui” are fără îndoială o ombrăcăminte
necorespunzătoare ;
- persoanele scunde trebuie să evite culorile aprinse,
imprimeuri cu flori sau desene mari, acestea fiind indicate
numai femeilor înalte și zvelte ;
- nu trebuie să existe discordanță între îmbrăcăminte,
machiaj și coafură.
Un machiaj strident nu concordă cu o ținută de serviciu.
 |
| Armonie între îmbrăcăminte și machiaj 1 |
Arta de a ne Îmbrăca
ARTA DE A NE ÎMBRĂCA
Această artă privește și aspectul estetic ; sînt persoane
care, cu toate că poartă toalete excelente calitativ, se
îmbracă urît, fără gust, fiind lipsite de simț estetic.
Fiecare femeie trebuie să-și potrivească îmbrăcămintea
după etatea ei, fiind penibil să vezi o femeie de 60 de
ani îmbrăcată asemănător unei tinere de 20 de ani și invers.
Aspectul plăcut de eleganță, de bun gust, nu-l putem
obține decît păstrîndu-ne fiecare naturalețea, ceea ce
influențează mai plăcut chiar decît frumusețea.
O persoană îmbrăcată cu gust, cu o ținută frumoasă
a corpului și cu un comportament civilizat în societate
își evidențiază personalitatea.
Îmbrăcămintea va fi de asemenea adecvată activității
ce o depunem, sezonului etc.
Lucrînd într-un magazin, într-o fabrică sau instituție etc.,
vom folosi o îmbrăcăminte practică în funcție de munca
ce o depunem, iar machiajul și coafura vor fi corecte și
dicrete.
Esteticienii dau unele indicații privind culorile cele
mai indicate pentru anumite tipuri de ten :
- pielea albă : albastru, galben ;
- pielea foarte albă : roșu, bleu, galben, negru, verde și roz ;
- pielea sidefată : bleumarin deschis, ciclamen ;
- ten obișnuit : verde, roz ;
- ten bronzat : vernil, gri spre verde.
|
| Armonie între îmbrăcăminte și machiaj |
Sînt, de asemenea, indicate unele elemente care pot
realiza armonia între îmbrăcăminte și machiaj așa
cum rezultă din tabelul de mai sus.
Iată și cîteva aspecte, uneori des întîlnite, care trebuie
analizate și mai ales corectate :
- îmbrăcămintea nu trebuie să deformeze corpul, ci
să cadă bine pe corp și să convină stării de sănătate
a fiecăruia ;
- o femeie care poartă îmbrăcăminte sport sau pantaloni
și pantofi cu tocuri ,,cui” are fără îndoială o ombrăcăminte
necorespunzătoare ;
- persoanele scunde trebuie să evite culorile aprinse,
imprimeuri cu flori sau desene mari, acestea fiind indicate
numai femeilor înalte și zvelte ;
- nu trebuie să existe discordanță între îmbrăcăminte,
machiaj și coafură.
Un machiaj strident nu concordă cu o ținută de serviciu.
|
| Armonie între îmbrăcăminte și machiaj 1 |
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)