Poezia Vrajă Și Blestem de Lucian Blaga

VRAJĂ ȘI BLESTEM



Pe creasta nopții moara seacă
macină lumină-n gol.
Lopeți se-nalță și s-apleacă.



Războiul după ușă pus
țese singur - vezi suveica ?
Fă o cruce spre apus !



Fîntînile la uliți rele
găleți coboară și ridică
'n cerul jefuit de stele.



Cuiburi în copaci s-aprind
ca de-o mînă. Ard cu flăcări.
Auzi ouăle pocnind.



Duhul răului tot vine
'n sat nelocuit, să pască
iarba morților de bine.



În satul vechi de lîngă lună
uși se-nchid, uși se deschid.
Umbra mea cade pe zid.