Țigări Antiastmatice Tratamente Naturiste

ȚIGĂRI ANTIASTMATICE


- Flori de sulfină
- Frunze de măselariță
- Frunze de laur
- Frunze de mătrăgună
- Frunze de podbal
- Frunze de mentă
- Nitrat de potasiu


În general, astmul bronhial este cauzat de anumiți factori externi
sau de o stare nervoasă și se manifestă printr-o greutate în
respirație, care poate merge pînă la senzația de sufocare.
În aceste cazuri se recomandă a se fuma o țigară antiastmatică
sau numai cîteva fumuri.
Senzația de sufocare dispare imediat, iar bolnavul se liniștește.
Cui i se datorește această acțiune ?
Țigările antiastmatice au la bază plante medicinale cu proprietatea
de a calma spasmele ce dau crizele astmatice.
Fumul inhalat excită centrii respiratori, produce o dilatare a bronhiilor,
ceea ce duce la liniștirea spasmului mușchiului bronhial și la o
creștere a ventilației pulmonare.
Pe lîngă plantele cu acțiune calmantă, țigările antiastmatice mai
conțin plante aromatice, care au proprietăți antiseptice și
produc un miros plăcut.
Cu același efect se poate folosi și tutunul antiastmatic.

Țigări Antiastmatice Tratamente Naturiste

ȚIGĂRI ANTIASTMATICE


- Flori de sulfină
- Frunze de măselariță
- Frunze de laur
- Frunze de mătrăgună
- Frunze de podbal
- Frunze de mentă
- Nitrat de potasiu


În general, astmul bronhial este cauzat de anumiți factori externi
sau de o stare nervoasă și se manifestă printr-o greutate în
respirație, care poate merge pînă la senzația de sufocare.
În aceste cazuri se recomandă a se fuma o țigară antiastmatică
sau numai cîteva fumuri.
Senzația de sufocare dispare imediat, iar bolnavul se liniștește.
Cui i se datorește această acțiune ?
Țigările antiastmatice au la bază plante medicinale cu proprietatea
de a calma spasmele ce dau crizele astmatice.
Fumul inhalat excită centrii respiratori, produce o dilatare a bronhiilor,
ceea ce duce la liniștirea spasmului mușchiului bronhial și la o
creștere a ventilației pulmonare.
Pe lîngă plantele cu acțiune calmantă, țigările antiastmatice mai
conțin plante aromatice, care au proprietăți antiseptice și
produc un miros plăcut.
Cu același efect se poate folosi și tutunul antiastmatic.

Ceai Pentru Gargară Tratamente Naturiste

CEAI PENTRU GARGARĂ



- Flori de mușețel
- Frunze de nalbă-mare
- Frunze de salvie
- Rădăcină de cerențel
- Capsule de mac
- Cimbrișor


De multe ori,în stările gripale sau de răceală, amigdalele se
inflamează.
În acest caz, se recomandă o gargară antiseptică, care are
proprietatea de a micșora inflamațiile și calmarea durerilor.
Ceaiul pentru gargară are în compoziție sa frunze de nalbă
cu însușire emolientă.
Datorită mucilagiilor și uleiurilor volatile din mușețel,
cimbrișor, salvie și cerențel, ceaiul are o acțiune antiinflamatoarie,
cît și dezinfectează asupra mucoaselor inflamate.
Alcaloizii din capsulele de mac au proprietăți anestezice,
contribuind la calmarea durerilor.
Taninul din rădăcina de cerențel are însușire astringente și hemostatice.
Acest ceai se folosește cu bune rezultate și în abcesele dentare,
gingivite ( sîngerarea gingiilor ) și în general, în toate afecțiunile gurii.
Gargara se întrebuințează călduță, de mai multe ori pe zi.

Ceai Pentru Gargară Tratamente Naturiste

CEAI PENTRU GARGARĂ



- Flori de mușețel
- Frunze de nalbă-mare
- Frunze de salvie
- Rădăcină de cerențel
- Capsule de mac
- Cimbrișor


De multe ori,în stările gripale sau de răceală, amigdalele se
inflamează.
În acest caz, se recomandă o gargară antiseptică, care are
proprietatea de a micșora inflamațiile și calmarea durerilor.
Ceaiul pentru gargară are în compoziție sa frunze de nalbă
cu însușire emolientă.
Datorită mucilagiilor și uleiurilor volatile din mușețel,
cimbrișor, salvie și cerențel, ceaiul are o acțiune antiinflamatoarie,
cît și dezinfectează asupra mucoaselor inflamate.
Alcaloizii din capsulele de mac au proprietăți anestezice,
contribuind la calmarea durerilor.
Taninul din rădăcina de cerențel are însușire astringente și hemostatice.
Acest ceai se folosește cu bune rezultate și în abcesele dentare,
gingivite ( sîngerarea gingiilor ) și în general, în toate afecțiunile gurii.
Gargara se întrebuințează călduță, de mai multe ori pe zi.

Ceai Sudorific Tratamente Naturiste

CEAI SUDORIFIC



- Floride soc
- Flori de tei
- Flori de mușețel
- Rizomi de pir
- Isop



În gripă și răceală, însoțite de temperatură, ceaiul sudorific provoacă
o transpirație abundentă, urmată de o scădere a febrei.
Proprietățile sudorifice sînt atribuite florilor de soc și tei ce intră
în compoziția ceaiului.
O dată cu transpirația, s-a căutat ca substanțele toxice ce se formează
în organism să fie eliminate și prin diureză.
În acest scop, formula acestui ceai s-a completat cu rizomi de pir.
Pentru dezinfectarea căilor respiratorii și pentru a mări puterea de
rezistență a organismului contra microbilor, în formula ceaiului
sudorific s-au introdus plante cu acțiune antiseptică și bectericidă
ca mușețelul și isopul.
Transpirația provocată de ceaiul sudorific ajută mult la ameliorarea
și vindecarea bolilor aparatului respirator.
Ceaiul se bea cît mai călduț, îndulcit cu zahăr sau miere de albine.

Ceai Sudorific Tratamente Naturiste

CEAI SUDORIFIC



- Floride soc
- Flori de tei
- Flori de mușețel
- Rizomi de pir
- Isop



În gripă și răceală, însoțite de temperatură, ceaiul sudorific provoacă
o transpirație abundentă, urmată de o scădere a febrei.
Proprietățile sudorifice sînt atribuite florilor de soc și tei ce intră
în compoziția ceaiului.
O dată cu transpirația, s-a căutat ca substanțele toxice ce se formează
în organism să fie eliminate și prin diureză.
În acest scop, formula acestui ceai s-a completat cu rizomi de pir.
Pentru dezinfectarea căilor respiratorii și pentru a mări puterea de
rezistență a organismului contra microbilor, în formula ceaiului
sudorific s-au introdus plante cu acțiune antiseptică și bectericidă
ca mușețelul și isopul.
Transpirația provocată de ceaiul sudorific ajută mult la ameliorarea
și vindecarea bolilor aparatului respirator.
Ceaiul se bea cît mai călduț, îndulcit cu zahăr sau miere de albine.

Ceai Pectoral Tratamente Naturiste

CEAI PECTORAL



- Flori de nalbă
- Flori de ciuboțica-cucului
- Flori de tei
- Frunze de nalbă-mare,
- Frunze de fenicul
- Frunze de isop
- Frunze de trei-frați-pătați
- Frunze de cimbru-de-cultură


Acest ceai complectează acțiunea ceaiului antibronșitic,
calmează tusea, datorită principiilor active aflate în cimbrișor
și trei-frați-pătați.
Ca antiseptice pulmonare, în formula ceaiului s-au introdus isopul
și feniculul.
Acțiunea emolientă se datorează florilor de tei, florilor și
frunzelor de nalbă.
Florile de ciuboțica-cucului, pe lîngă efectul emolient, au și proprietatea
de a favoriza expectorația.
Ceaiurile antibronșitic și pectoral, prin acțiunea lor emolientă,
expectorantă și antiseptică, se folosesc cu succes la îngrijirea
bolilor aparatului respirator : răceli, gripă, bronșite acute și cronice,
catar pulmonar, tuse, răgușeală etc.
Ceaiul se bea călduț, îndulcit cu miere de albine sau cu zahăr.

Ceai Pectoral Tratamente Naturiste

CEAI PECTORAL



- Flori de nalbă
- Flori de ciuboțica-cucului
- Flori de tei
- Frunze de nalbă-mare,
- Frunze de fenicul
- Frunze de isop
- Frunze de trei-frați-pătați
- Frunze de cimbru-de-cultură


Acest ceai complectează acțiunea ceaiului antibronșitic,
calmează tusea, datorită principiilor active aflate în cimbrișor
și trei-frați-pătați.
Ca antiseptice pulmonare, în formula ceaiului s-au introdus isopul
și feniculul.
Acțiunea emolientă se datorează florilor de tei, florilor și
frunzelor de nalbă.
Florile de ciuboțica-cucului, pe lîngă efectul emolient, au și proprietatea
de a favoriza expectorația.
Ceaiurile antibronșitic și pectoral, prin acțiunea lor emolientă,
expectorantă și antiseptică, se folosesc cu succes la îngrijirea
bolilor aparatului respirator : răceli, gripă, bronșite acute și cronice,
catar pulmonar, tuse, răgușeală etc.
Ceaiul se bea călduț, îndulcit cu miere de albine sau cu zahăr.

Ceai Antibronșitic Tratamente Naturiste

CEAI ANTIBRONȘITIC


- Frunze de pătlagină
- Frunze de podbal
- Frunze de urzică
- Muguri de pin
- Rădăcina de iarbă-mare
- Rădăcină de ciuboțica-cucului



Afecțiunile organelor respiratorii ating în primul rînd mucoasa căilor
de intrare ( gura, nasul ), dînd guturaiul, urmat uneori de laringită
apoi inflamarea bronhiilor - bronșita - care se manifestă prin tuse,
expectorație, jenă în respirație etc.
Frunzele de podbal și pătlagina, care intră în compoziția acestui ceai,
prin mucilagiile ce le conțin. au proprietăți emoliente, ușurînd stările
congestive ale căilor respiratorii, iar muguri de pin, sovîrvul și rădăcinile
de iarbă-mare au acțiune antiseptică.
Urzica, prin vitaminele A, C, și K are însușire cicatrizantă și antihemoragică.
Pentru a ușura expectorația, în formula acestui ceai s-a mai introdus și rădăcina
de ciuboțica-cucului, care are proprietatea de a fluidifica secrețiile bronhice,
ajutînd astfel eliminarea lor.
În tratamentul bronșitelor acute și cronice, uleiurile volatile, mucilagiile și
saponinele din plantele medicinale contribuie la vindecarea sau ameliorarea
afecțiunii prin acțiunea lor asupra mucoasei inflamate, asupra secrețiilor bronhice
și asupra microbilor care au provocat îmbolnăvirea.
În tratamentul bronșitelor se urmărește antisepsia căilor respiratorii, care se realizează
prin uleiurile volatile, drenarea secrețiilor și modificarea lor, precum și calmarea tusei.
Uleiurile volatile mai acționează și asupra sistemului nervos central, producînd
o ameliorare în respirație, prin dilatarea bronhiilor.
Din ceaiul antibronșitic se beau doău-trei pahare pe zi, de preferință îndulcite
cu miere de albine.

Ceai Antibronșitic Tratamente Naturiste

CEAI ANTIBRONȘITIC


- Frunze de pătlagină
- Frunze de podbal
- Frunze de urzică
- Muguri de pin
- Rădăcina de iarbă-mare
- Rădăcină de ciuboțica-cucului



Afecțiunile organelor respiratorii ating în primul rînd mucoasa căilor
de intrare ( gura, nasul ), dînd guturaiul, urmat uneori de laringită
apoi inflamarea bronhiilor - bronșita - care se manifestă prin tuse,
expectorație, jenă în respirație etc.
Frunzele de podbal și pătlagina, care intră în compoziția acestui ceai,
prin mucilagiile ce le conțin. au proprietăți emoliente, ușurînd stările
congestive ale căilor respiratorii, iar muguri de pin, sovîrvul și rădăcinile
de iarbă-mare au acțiune antiseptică.
Urzica, prin vitaminele A, C, și K are însușire cicatrizantă și antihemoragică.
Pentru a ușura expectorația, în formula acestui ceai s-a mai introdus și rădăcina
de ciuboțica-cucului, care are proprietatea de a fluidifica secrețiile bronhice,
ajutînd astfel eliminarea lor.
În tratamentul bronșitelor acute și cronice, uleiurile volatile, mucilagiile și
saponinele din plantele medicinale contribuie la vindecarea sau ameliorarea
afecțiunii prin acțiunea lor asupra mucoasei inflamate, asupra secrețiilor bronhice
și asupra microbilor care au provocat îmbolnăvirea.
În tratamentul bronșitelor se urmărește antisepsia căilor respiratorii, care se realizează
prin uleiurile volatile, drenarea secrețiilor și modificarea lor, precum și calmarea tusei.
Uleiurile volatile mai acționează și asupra sistemului nervos central, producînd
o ameliorare în respirație, prin dilatarea bronhiilor.
Din ceaiul antibronșitic se beau doău-trei pahare pe zi, de preferință îndulcite
cu miere de albine.

Îndrumări Pentru Părinți

ÎNDRUMĂRI PENTRU PĂRINȚI


Pentru munca cu părinții am elaborat unele îndrumări pe care
în parte le-am expus deja în alt loc :

- Educă-te tu însuți, însușindu-ți o atitudine ireproșabilă și
obiectivă față de problemele vieții și relațiilor sexuale și lasă
copilul să observe acest lucru.
Trebuie evidențiat însă că aici nu este vorba de fenomene pur
biologice, ci de fenomene care privesc pe omul luat în asamblu.
- Lasă copilul să-și dea seama și arată-i că aceste raporturi intime
între oameni pretind o responsabilitate și că sînt inseparabil
legate de normele vieții și sociale.
- Străduiește-te să ai o comportare exemplară față de sexul opus
și dă dovadă copiilor prin viața pe care o duci în familie, de felul
cum trebuie să se comporte partenerii într-o căsnicie bună.
- Insistă de la bun început asupra însușirii unei atitudini corecte
de către copii față de sexul opus.
În sensul acesta, băieții nu trebuie să aibă un atu față de fete sau
să fie mai apreciați decît ele.
- Răspunde la toate întrebările copilului chiar dacă acestea nu
sunt exprimate complect, și nu-l consola cu promisiunea de a o
face mai tîrziu.
- Nu spune neadevăruri și nu amăgi copilul cu vorbe goale.
- Voalările și romantizările îngreunează mai tîrziu adaptarea la
realitate.
- Acordă mai ales adolescentului toate libertățile de care știe să
se bucure.
- Discută cu copilul tău și despre probleme cum sînt prietenia,
dragostea și căsătoria.
- Nu uita să aduci vorba și despre cărți și filme în care sînt tratate
problemele raporturilor dintre sexe.
- Pregătește-ți copilul să-și aleagă mai tîrziu soțul sau soția potrivită,
partenerul potrivit.

Îndrumări Pentru Părinți

ÎNDRUMĂRI PENTRU PĂRINȚI


Pentru munca cu părinții am elaborat unele îndrumări pe care
în parte le-am expus deja în alt loc :

- Educă-te tu însuți, însușindu-ți o atitudine ireproșabilă și
obiectivă față de problemele vieții și relațiilor sexuale și lasă
copilul să observe acest lucru.
Trebuie evidențiat însă că aici nu este vorba de fenomene pur
biologice, ci de fenomene care privesc pe omul luat în asamblu.
- Lasă copilul să-și dea seama și arată-i că aceste raporturi intime
între oameni pretind o responsabilitate și că sînt inseparabil
legate de normele vieții și sociale.
- Străduiește-te să ai o comportare exemplară față de sexul opus
și dă dovadă copiilor prin viața pe care o duci în familie, de felul
cum trebuie să se comporte partenerii într-o căsnicie bună.
- Insistă de la bun început asupra însușirii unei atitudini corecte
de către copii față de sexul opus.
În sensul acesta, băieții nu trebuie să aibă un atu față de fete sau
să fie mai apreciați decît ele.
- Răspunde la toate întrebările copilului chiar dacă acestea nu
sunt exprimate complect, și nu-l consola cu promisiunea de a o
face mai tîrziu.
- Nu spune neadevăruri și nu amăgi copilul cu vorbe goale.
- Voalările și romantizările îngreunează mai tîrziu adaptarea la
realitate.
- Acordă mai ales adolescentului toate libertățile de care știe să
se bucure.
- Discută cu copilul tău și despre probleme cum sînt prietenia,
dragostea și căsătoria.
- Nu uita să aduci vorba și despre cărți și filme în care sînt tratate
problemele raporturilor dintre sexe.
- Pregătește-ți copilul să-și aleagă mai tîrziu soțul sau soția potrivită,
partenerul potrivit.

Separarea Sexelor

SEPARAREA SEXELOR





Dacă educația sexuală nu trebuie făcută în afara formelor obișnuite ale activității
școlare, înseamnă că regula generală o va constitui instruirea în comun
a băieților și fetelor.
În orice caz se recomandă două excepții, și anume la tratarea specială a igienei
menstruației și la discutarea masturbației, cînd ar trebui făcută separarea.
Băieții trebuie totuși să fie suficient de bine informați despre ceea ce reprezintă menstruația.
Bineînțeles că aceste probleme speciale ar trebui tratate, pe cît posibil, de un
profesor, sau unul din părinți de același sex.

Separarea Sexelor

SEPARAREA SEXELOR





Dacă educația sexuală nu trebuie făcută în afara formelor obișnuite ale activității
școlare, înseamnă că regula generală o va constitui instruirea în comun
a băieților și fetelor.
În orice caz se recomandă două excepții, și anume la tratarea specială a igienei
menstruației și la discutarea masturbației, cînd ar trebui făcută separarea.
Băieții trebuie totuși să fie suficient de bine informați despre ceea ce reprezintă menstruația.
Bineînțeles că aceste probleme speciale ar trebui tratate, pe cît posibil, de un
profesor, sau unul din părinți de același sex.

Sfaturi Utile Pentru a Aveau Un Ten Frumos După Bărbierit

SFATURI UTILE PENTRU A UN TEN FRUMOS DUPĂ BĂRBIERIT


Indiferent că ești un adolescent sau bărbat, am un sfat foarte util pentru voi.
Pentru a avea un ten frumos după ce te-ai bărbierit, trebuie să faci ceva
foarte simplu, dar foarte dificil pentru mulți dintre bărbați și adolescenți.
Indiferent că te bărbierești cu aparatul clasic de ras, sau cu un bic cu 2 lame
sau trei sau patru sau chiar cinci lame de ras cum este aparatul de ras gillette.
Cînd te razi cu aparatul folosește apă caldă sau cît mai caldă ( cu cît este mai
 fiertă apa, cînd te razi, te poate ajuta, îmuierea firelor de păr ( barba ) îți desfunda
imediat aparatul sau bicul cu care te bărbirești ),
pentru a înmuia barba în timp ce te razi.
Nu contează ce spumă de ras folosești, poate să fie gel, spumă sau chiar
săpunul de spălat pe mîini.
Nu contează anotimpul în care te bărbierești, indiferent că este iarnă,
primăvară, vară sau toamnă.
După ce ai terminat de bărbierit, trebuie să te speli pe față cu apă rece.
( Aici este o mare problemă a bărbaților sau a adolescenților după ce
se bărbieresc, se spală pe față cu apă caldă, călduță, fiartă, și foarte puțini
se spală cu apă rece )
După ce te-ai spălat cu apă rece pe față, poți să te dai cu orice soluție sau cremă
ori parfum sau chiar cu spirt după bărbierit.
Din cauză că foarte mulți bărbați și adolescenți se spală pe față cu apă caldă,
se irită sau le apare diferite coșuri, bube, eczeme, ș.a.
Dacă te speli cu apă rece indiferent de anotimp chiar și iarna, vei avea un ten frumos
fără coșuri, iritați, sau alte eczeme, ș.a.

Sfaturi Utile Pentru a Aveau Un Ten Frumos După Bărbierit

SFATURI UTILE PENTRU A UN TEN FRUMOS DUPĂ BĂRBIERIT


Indiferent că ești un adolescent sau bărbat, am un sfat foarte util pentru voi.
Pentru a avea un ten frumos după ce te-ai bărbierit, trebuie să faci ceva
foarte simplu, dar foarte dificil pentru mulți dintre bărbați și adolescenți.
Indiferent că te bărbierești cu aparatul clasic de ras, sau cu un bic cu 2 lame
sau trei sau patru sau chiar cinci lame de ras cum este aparatul de ras gillette.
Cînd te razi cu aparatul folosește apă caldă sau cît mai caldă ( cu cît este mai
 fiertă apa, cînd te razi, te poate ajuta, îmuierea firelor de păr ( barba ) îți desfunda
imediat aparatul sau bicul cu care te bărbirești ),
pentru a înmuia barba în timp ce te razi.
Nu contează ce spumă de ras folosești, poate să fie gel, spumă sau chiar
săpunul de spălat pe mîini.
Nu contează anotimpul în care te bărbierești, indiferent că este iarnă,
primăvară, vară sau toamnă.
După ce ai terminat de bărbierit, trebuie să te speli pe față cu apă rece.
( Aici este o mare problemă a bărbaților sau a adolescenților după ce
se bărbieresc, se spală pe față cu apă caldă, călduță, fiartă, și foarte puțini
se spală cu apă rece )
După ce te-ai spălat cu apă rece pe față, poți să te dai cu orice soluție sau cremă
ori parfum sau chiar cu spirt după bărbierit.
Din cauză că foarte mulți bărbați și adolescenți se spală pe față cu apă caldă,
se irită sau le apare diferite coșuri, bube, eczeme, ș.a.
Dacă te speli cu apă rece indiferent de anotimp chiar și iarna, vei avea un ten frumos
fără coșuri, iritați, sau alte eczeme, ș.a.

Principiile Acțiuni Sexual-Educative

PRINCIPIILE ACȚIUNII SEXUAL-EDUCATIVE



Acțiunea sexual-educativă trebuie să fie exercitată de toți factorii educatori.
În ceea ce privește succesul, el depinde în mare măsură de existența unei concordanțe în
acțiunea acestora.
Concordanța este necesară atît din punctul de vedere al conținutului, cît și din
cel al modului de acționare.
Din cauza aceasta, am stabilit cîteva principii esențiale ale educației sexuale.

Principiul Încrederii

Încrederea este baza oricărui acțiuni sexual-educative.
Încrederea presupune, firește, existența unei bune legături între educator elev.
Cunoașterea elevului, legată de aceasta, permite educatorului luarea
unei atitudini individuale corespunzătoare, pe baza particularităților
dezvoltării psihologice a elevului.
Pe de altă parte, trebuie să avertizăm împotriva încrederii oarbe.
Ea intervine cînd adolescentul este considerat încă un copil, sau cînd i se
acordă libertăți pe care el nu le poate încă folosi cu siguranță.
În sfîrșit, se impune ca adolescentul și problemele sale să fie tratate întotdeuna
cu seriozitate, fără a-l lua în derîdere sau a-l tachina.
Problemele adolescentului sînt problemele sale vitale.
Să nu uităm că în tinerețea noastră am avut și noi probleme asemănătoare.


Principiul Adecvării la Stadiul de Dezvoltare

Toate acțiunile trebuie să se desfășoare întotdeauna în așa fel, încît să concorde
cu stadiul dezvoltării.
Copilul ar trebui să i se vorbească întotdeauna numai pe măsura întrebării sale
sau așa cum poate el să înțeleagă.
În foarte multe cazuri nu se acordă atenția cuvenită acestui principiu al
informării adecvate etapei de dezvoltare.
În general, trebuie acceptat principiul că nu poate exista un ,,prea devreme”
dacă se dau copiilor lămuriri adecvate vîrstei lor.
Aceasta înseamnă că se pot da răspunsuri simple, ușor de înțeles, corespunzătoare
gîndirii concrete a copilului.



Principiul Pregătirii și Imunizării Active


Este greșită părerea că educația sexuală s-ar epuiza spunîndu-i copilului
cîte ceva, atunci cînd el întreabă.
Aici se pune problema de a se profita de proprietatea de întipărire a
,,primei impresii”.
Este cunoscut faptul că primele impresii se întipăresc foarte puternic în memorie.
Această imunizare este favorizată, dacă noi pregătim copilul să fie activ față
de întrebările și problemele ce i se pun.



Principiul Sincerității

Sinceritatea este una din cerințele fundamentale ale oricărui educații.
În mod ciudat, intervin deseori rezerve cînd se pune problema sincerității
în domeniul lămuririi asupra relațiilor sexuale.
Tăinuirea, camuflarea, evitarea și nesinceritatea conferă întregii sfere de
probleme o atractivitate inoportună, care tocmai ea stîrnește curiozitatea.
Spunînd adevărul, ajungi la cele mai bune rezultate și îți creezi premisele
pentru educația sexuală ulterioară.
Sinceritatea duce la rîndul ei la cîștigarea încrederii copilului.


Principiul Clarității

Nu este suficient să se spună copiilor adevărul pur.
Ca să poată fi înțeles de ei, acest adevăr trebuie spus pe măsura lor.
Claritatea nu trebuie înțeleasă însă în sensul că ar fi suficientă informarea
adolescentului asupra faptelor biologice în sine.
Dimpotrivă, copiilor trebuie să le fie tot mai clar că cele comunicate atrag după
ele anumite consecințe pentru propria lor comportare și pentru comportarea
umană în general.


Principiul Continuității și al Repetării
Trebuie să se aibă în vedere, de asemenea, necesitatea repetițiilor, știut fiind
că în general copiii uită, cel puțin în parte, cele învățate mai înainte.
În unele cazuri se poate întîmpla chiar ca anumiți copii, corect informați,
să preia de la alții, pe parcurs, informații false.
De aceea repetițiile sînt indispensabile.


Principiul Receptivități Personale

Se poate întîmpla ca în ciuda obiectivității informațiilor date, influența emoțională
să nu se înfăptuiască prea curînd.
Copilul trebuie să învețe de mic să privească sarcina, nașterea și afecțiunea
umană ca fenomene pozitive și îmbucurătoare.
Importantă este și receptivitatea personală.
Părinții, reprezentînd autoritatea în care copiii au încredere și ale cărei
indicații le urmează, trebuie să aibă primul rol și în educația sexuală.


Principiul Ancorării în Colectivitate

Acest principiu poate fi înfăptuit în diferite moduri.
Împortant este ca acel colectiv din care face parte adolescentul să se considere
întotdeauna ca o verigă a societății și să se subordoneze normelor ei.
O mare infuență asupra comportării adolescenților o are ambiția de a se
impune în grupă.


Principiul Trezirii Propriei Răspunderi


Elevilor trebuie să le fie clar că formarea și evoluția relațiilor cu sexul
opus depinde în mare măsură de fiecare individ în parte.
Această răspundere o va putea prelua însă numai acela care deține
informații suficiente și vaste privind toate elementele și importanța acestora.


Principiul ,,Purității”


În cadrul acțiunii sexual-educative trebuie să tindem spre formarea unor atitudini sănătoase.
Claritatea și sinceritatea primei informații favorizează apariția unei atitudini
sănotoase față de relațiile dintre sexe.
Un cîștig prețios îl constituie și recunoașterea de către adolescent că aceste teme
pot fi tratate și prezentate și astfel de cum a fost el obișnuit pînă atunci să le vadă.


Principiul Estetizării ( Cultivării )

Faptul că în procesul evolutiv relațiile dintre sexe s-au umanizat și ,,socializat”,
îl determină pe adolescent să considere cultivarea relațiilor sale personale
ca o sarcină indispensabilă.
Acest principiu trebuie să determine însă și modul de transmiterea a cunoștințelor.

Principiile Acțiuni Sexual-Educative

PRINCIPIILE ACȚIUNII SEXUAL-EDUCATIVE



Acțiunea sexual-educativă trebuie să fie exercitată de toți factorii educatori.
În ceea ce privește succesul, el depinde în mare măsură de existența unei concordanțe în
acțiunea acestora.
Concordanța este necesară atît din punctul de vedere al conținutului, cît și din
cel al modului de acționare.
Din cauza aceasta, am stabilit cîteva principii esențiale ale educației sexuale.

Principiul Încrederii

Încrederea este baza oricărui acțiuni sexual-educative.
Încrederea presupune, firește, existența unei bune legături între educator elev.
Cunoașterea elevului, legată de aceasta, permite educatorului luarea
unei atitudini individuale corespunzătoare, pe baza particularităților
dezvoltării psihologice a elevului.
Pe de altă parte, trebuie să avertizăm împotriva încrederii oarbe.
Ea intervine cînd adolescentul este considerat încă un copil, sau cînd i se
acordă libertăți pe care el nu le poate încă folosi cu siguranță.
În sfîrșit, se impune ca adolescentul și problemele sale să fie tratate întotdeuna
cu seriozitate, fără a-l lua în derîdere sau a-l tachina.
Problemele adolescentului sînt problemele sale vitale.
Să nu uităm că în tinerețea noastră am avut și noi probleme asemănătoare.


Principiul Adecvării la Stadiul de Dezvoltare

Toate acțiunile trebuie să se desfășoare întotdeauna în așa fel, încît să concorde
cu stadiul dezvoltării.
Copilul ar trebui să i se vorbească întotdeauna numai pe măsura întrebării sale
sau așa cum poate el să înțeleagă.
În foarte multe cazuri nu se acordă atenția cuvenită acestui principiu al
informării adecvate etapei de dezvoltare.
În general, trebuie acceptat principiul că nu poate exista un ,,prea devreme”
dacă se dau copiilor lămuriri adecvate vîrstei lor.
Aceasta înseamnă că se pot da răspunsuri simple, ușor de înțeles, corespunzătoare
gîndirii concrete a copilului.



Principiul Pregătirii și Imunizării Active


Este greșită părerea că educația sexuală s-ar epuiza spunîndu-i copilului
cîte ceva, atunci cînd el întreabă.
Aici se pune problema de a se profita de proprietatea de întipărire a
,,primei impresii”.
Este cunoscut faptul că primele impresii se întipăresc foarte puternic în memorie.
Această imunizare este favorizată, dacă noi pregătim copilul să fie activ față
de întrebările și problemele ce i se pun.



Principiul Sincerității

Sinceritatea este una din cerințele fundamentale ale oricărui educații.
În mod ciudat, intervin deseori rezerve cînd se pune problema sincerității
în domeniul lămuririi asupra relațiilor sexuale.
Tăinuirea, camuflarea, evitarea și nesinceritatea conferă întregii sfere de
probleme o atractivitate inoportună, care tocmai ea stîrnește curiozitatea.
Spunînd adevărul, ajungi la cele mai bune rezultate și îți creezi premisele
pentru educația sexuală ulterioară.
Sinceritatea duce la rîndul ei la cîștigarea încrederii copilului.


Principiul Clarității

Nu este suficient să se spună copiilor adevărul pur.
Ca să poată fi înțeles de ei, acest adevăr trebuie spus pe măsura lor.
Claritatea nu trebuie înțeleasă însă în sensul că ar fi suficientă informarea
adolescentului asupra faptelor biologice în sine.
Dimpotrivă, copiilor trebuie să le fie tot mai clar că cele comunicate atrag după
ele anumite consecințe pentru propria lor comportare și pentru comportarea
umană în general.


Principiul Continuității și al Repetării
Trebuie să se aibă în vedere, de asemenea, necesitatea repetițiilor, știut fiind
că în general copiii uită, cel puțin în parte, cele învățate mai înainte.
În unele cazuri se poate întîmpla chiar ca anumiți copii, corect informați,
să preia de la alții, pe parcurs, informații false.
De aceea repetițiile sînt indispensabile.


Principiul Receptivități Personale

Se poate întîmpla ca în ciuda obiectivității informațiilor date, influența emoțională
să nu se înfăptuiască prea curînd.
Copilul trebuie să învețe de mic să privească sarcina, nașterea și afecțiunea
umană ca fenomene pozitive și îmbucurătoare.
Importantă este și receptivitatea personală.
Părinții, reprezentînd autoritatea în care copiii au încredere și ale cărei
indicații le urmează, trebuie să aibă primul rol și în educația sexuală.


Principiul Ancorării în Colectivitate

Acest principiu poate fi înfăptuit în diferite moduri.
Împortant este ca acel colectiv din care face parte adolescentul să se considere
întotdeauna ca o verigă a societății și să se subordoneze normelor ei.
O mare infuență asupra comportării adolescenților o are ambiția de a se
impune în grupă.


Principiul Trezirii Propriei Răspunderi


Elevilor trebuie să le fie clar că formarea și evoluția relațiilor cu sexul
opus depinde în mare măsură de fiecare individ în parte.
Această răspundere o va putea prelua însă numai acela care deține
informații suficiente și vaste privind toate elementele și importanța acestora.


Principiul ,,Purității”


În cadrul acțiunii sexual-educative trebuie să tindem spre formarea unor atitudini sănătoase.
Claritatea și sinceritatea primei informații favorizează apariția unei atitudini
sănotoase față de relațiile dintre sexe.
Un cîștig prețios îl constituie și recunoașterea de către adolescent că aceste teme
pot fi tratate și prezentate și astfel de cum a fost el obișnuit pînă atunci să le vadă.


Principiul Estetizării ( Cultivării )

Faptul că în procesul evolutiv relațiile dintre sexe s-au umanizat și ,,socializat”,
îl determină pe adolescent să considere cultivarea relațiilor sale personale
ca o sarcină indispensabilă.
Acest principiu trebuie să determine însă și modul de transmiterea a cunoștințelor.

Denumirile Organelor Genitale

DENUMIRILE ORGANELOR GENITALE



Este necesar să se dea copiilor la timp expresii corecte pentru diferite
organe genitale.
Ele ar trebui să provină din vorbirea cultă și să fie pe cît posibil
apropiate de denumirea lor ștințifică.
De aceea trebuie introduse oportun expresii ca : membru, vagin
regiunea pubiană, ș.a.
În timp ce expresii ca ,,ciucurelul”, ,,păsărica” și altele de genul
acestea să fie folosite cel mult la copiii mici, mai tîrziu însă,
neapărat înlocuite.
Majoritatea copiilor cunosc în momentul de față numai expresiile
folosite pe stradă sau denumirile străine ale organului respectiv.
Folosirea timpurie a unor noțiuni ca membru și vagin are avantajul
că îl familiarizează pe copil cu ele la vîrstă cînd acesta nu reacționează
încă sexual.
În felul acesta se evită pericolul de a se conferi o încărcătură emoțională
denumirii acestor organe, așa cum se întîmplă adeseori în cazul informării
de pe stradă.
Informațiile dificitare privind organele corpului constituie adesea motivul
pentru care copiii pun într-o relație reciprocă funcțiunile sexuale și cele secretorii.
În numeroase cazuri, prin preluarea unor asemenea expresii neoficiale, ia
naștere în ultimă instanță o atitudine negativă mai ales față de relațiile dintre sexe.

Denumirile Organelor Genitale

DENUMIRILE ORGANELOR GENITALE



Este necesar să se dea copiilor la timp expresii corecte pentru diferite
organe genitale.
Ele ar trebui să provină din vorbirea cultă și să fie pe cît posibil
apropiate de denumirea lor ștințifică.
De aceea trebuie introduse oportun expresii ca : membru, vagin
regiunea pubiană, ș.a.
În timp ce expresii ca ,,ciucurelul”, ,,păsărica” și altele de genul
acestea să fie folosite cel mult la copiii mici, mai tîrziu însă,
neapărat înlocuite.
Majoritatea copiilor cunosc în momentul de față numai expresiile
folosite pe stradă sau denumirile străine ale organului respectiv.
Folosirea timpurie a unor noțiuni ca membru și vagin are avantajul
că îl familiarizează pe copil cu ele la vîrstă cînd acesta nu reacționează
încă sexual.
În felul acesta se evită pericolul de a se conferi o încărcătură emoțională
denumirii acestor organe, așa cum se întîmplă adeseori în cazul informării
de pe stradă.
Informațiile dificitare privind organele corpului constituie adesea motivul
pentru care copiii pun într-o relație reciprocă funcțiunile sexuale și cele secretorii.
În numeroase cazuri, prin preluarea unor asemenea expresii neoficiale, ia
naștere în ultimă instanță o atitudine negativă mai ales față de relațiile dintre sexe.

Probleme Social-Morale

PROBLEME SOCIAL-MORALE



1. Problemele generale ale raporturilor sexuale și ale vieții sexuale.



Relațiile dintre părinți și copil, în familie
Originea, geneza și nașterea copilului
Maturizarea sexuală la vîrsta copilăriei și adolescenței
Maturizarea sexuală
Cu privire la problema absistenței
Relațiile dintre fete și băieți
Prietenia și dragostea
Unitatea psiho-fiziologică a omului în sfera sexuală
Sexualitatea masculină și cea feminină.



2. Anatomia și fiziologia vieții sexuale


Structura și funcția organelor sexuale
Menstruația și igiena menstruației ( igiena menstruației numai pentru fete )
Procrearea și conceperea
Prevenirea concepției
Problemele sarcinii
Nașterea și avortul
Problemele masturbației ( numai pentru băieți )


3. Abaterile și problemele speciale


Atentatul la pudoarea copiilor
Abateri de la conduita sexuală, homosexualitatea masculină și cea feminină,
pederastia, sadismul, masochismul.
Bolile venerice
Impotenșa
Frigiditatea.

Probleme Social-Morale

PROBLEME SOCIAL-MORALE



1. Problemele generale ale raporturilor sexuale și ale vieții sexuale.



Relațiile dintre părinți și copil, în familie
Originea, geneza și nașterea copilului
Maturizarea sexuală la vîrsta copilăriei și adolescenței
Maturizarea sexuală
Cu privire la problema absistenței
Relațiile dintre fete și băieți
Prietenia și dragostea
Unitatea psiho-fiziologică a omului în sfera sexuală
Sexualitatea masculină și cea feminină.



2. Anatomia și fiziologia vieții sexuale


Structura și funcția organelor sexuale
Menstruația și igiena menstruației ( igiena menstruației numai pentru fete )
Procrearea și conceperea
Prevenirea concepției
Problemele sarcinii
Nașterea și avortul
Problemele masturbației ( numai pentru băieți )


3. Abaterile și problemele speciale


Atentatul la pudoarea copiilor
Abateri de la conduita sexuală, homosexualitatea masculină și cea feminină,
pederastia, sadismul, masochismul.
Bolile venerice
Impotenșa
Frigiditatea.

Cu Privire La Volumul Și la Momentul Mijlocirii Cunoștințelor

CU PRIVIRE LA VOLUMUL ȘI LA MOMENTUL MIJLOCIRII CUNOȘTINȚELOR




Dacă vrem ca educația sexuală să se desfășoare în mod consecvent, atunci ea trebuie
să ofere generației adolescente toate informațiile necesare în vederea întîlnirii
cu sexul opus.
Aceste informații nu trebuie transmise numai de dragul de a le transmite.
Se impune mai ales ca, odată cu transmiterea lor, să se influențeze comportamentul
și să se stabilească criteriile de apreciere.
Transmiterea de cunoștințe destinate copiilor și adolescenților trebuie să se facă
diferențiat, pe etape.
Prima etapă durează aproximativ de la 3 la 11 ani.
În această etapă trebuie transmise cunoștințele biologice de bază.
Categoria acestora cuprinde mai ales soluționarea problemelor care-l preocupă
pe copil în această epocă.
Luate în detaliu, acestea sunt :
- ,,Proveniența” copilului.
- ,,modul de apariție” a copilului.
- dezvoltarea prenatală a copilului și
- geneza copilului ( paternitatea ).

În a doua etapă, care durează aproximativ de la 11 pînă la 16 ani, adolescentul
trebuie sprijinit să-și făurească propriul sistem de apreciere, orientat spre sistemul
social de valori.
În plus, la această vîrstă trebuie să se răspundă unor probleme din sfera relațiilor
sexuale, respectiv a relațiilor intime.
Cea de-a treia etapă are în vedere vîrsta pînă la aproximativ 18 ani.
În această etapă trebuie transmise cunoștințe speciale, necesare desfășurări
relațiilor dintre sexe.
Aici sînt incluse și informații privind posibilitate provenirii concepției.
Necesară este însă o educație sexuală anterioară corespunzătoare.
Ni se pare justificată adăugarea și a unei a patra etape, care să înceapă o dată
cu cel de-al 18-lea an.
De data aceasta, este vorba de clarificarea problemelor speciale ale contactului sexual,
precum și de problele organizării vieții în comun.

Etapele  în care ar urma să începeți dezbaterea acestor probleme ale copilului.

1. de la 3 la 11 ani
2. de la 11 la 16 ani
3. de la 16 la 18 ani.

Cu Privire La Volumul Și la Momentul Mijlocirii Cunoștințelor

CU PRIVIRE LA VOLUMUL ȘI LA MOMENTUL MIJLOCIRII CUNOȘTINȚELOR




Dacă vrem ca educația sexuală să se desfășoare în mod consecvent, atunci ea trebuie
să ofere generației adolescente toate informațiile necesare în vederea întîlnirii
cu sexul opus.
Aceste informații nu trebuie transmise numai de dragul de a le transmite.
Se impune mai ales ca, odată cu transmiterea lor, să se influențeze comportamentul
și să se stabilească criteriile de apreciere.
Transmiterea de cunoștințe destinate copiilor și adolescenților trebuie să se facă
diferențiat, pe etape.
Prima etapă durează aproximativ de la 3 la 11 ani.
În această etapă trebuie transmise cunoștințele biologice de bază.
Categoria acestora cuprinde mai ales soluționarea problemelor care-l preocupă
pe copil în această epocă.
Luate în detaliu, acestea sunt :
- ,,Proveniența” copilului.
- ,,modul de apariție” a copilului.
- dezvoltarea prenatală a copilului și
- geneza copilului ( paternitatea ).

În a doua etapă, care durează aproximativ de la 11 pînă la 16 ani, adolescentul
trebuie sprijinit să-și făurească propriul sistem de apreciere, orientat spre sistemul
social de valori.
În plus, la această vîrstă trebuie să se răspundă unor probleme din sfera relațiilor
sexuale, respectiv a relațiilor intime.
Cea de-a treia etapă are în vedere vîrsta pînă la aproximativ 18 ani.
În această etapă trebuie transmise cunoștințe speciale, necesare desfășurări
relațiilor dintre sexe.
Aici sînt incluse și informații privind posibilitate provenirii concepției.
Necesară este însă o educație sexuală anterioară corespunzătoare.
Ni se pare justificată adăugarea și a unei a patra etape, care să înceapă o dată
cu cel de-al 18-lea an.
De data aceasta, este vorba de clarificarea problemelor speciale ale contactului sexual,
precum și de problele organizării vieții în comun.

Etapele  în care ar urma să începeți dezbaterea acestor probleme ale copilului.

1. de la 3 la 11 ani
2. de la 11 la 16 ani
3. de la 16 la 18 ani.

Formele Educației Sexuale

FORMELE EDUCAȚIEI SEXUALE



În cele ce urmează, vom expune toate formele și mijloacele care s-au impus pînă
acum în educația sexuală.
Discuția între patru ochi ca mijloc de informare și de modelare a comportării
apare mai frecvent în cadrul familiei.
Din presă, ziare, reviste, cărți, televizor, internet, calculator, laptop, telefoane mobile, tablete,
se pot uita la diferite filmulețe, sexi, erotice, sau chiar xxx.
Profesorul va recurge însă și el, în anumite situații, la această posibilitate.
În majoritatea cazurilor, inițiativa și dirijarea discuțiilor trebuie să revină adulilor,
fiindcă adolescenții, ca parteneri, manifestă adesea rețineri.
Din acest motiv este absolut necesar ca educatorul să fie informat asupra problemelor
specifice fiecărei vîrste, pentru a putea răspunde, în cadrul discuției, întrebărilor
existente, dar ,,nerostite”.
Se poate ajunge totuși ocazional și la discuții inițiate de adolescenți în cazul în care ei
urmăresc să-și clarifice anumite probleme.
Nu rareori adolescentul disimulează propria sa persoană, declarînd că se interesează
în numele unui prieten sau al unei persoane.
De aceea, discuțiile de acest gen trebuie completate cu alte forme educative.
În sfaturile referitoare la căsătorie și la viața sexuală, discuția va fi asemănătoare
atît în privința diagnosticului, cît și a terapiei.
În ceea ce privește vîrsta, limitele inferioare nu au fost încă clar conturate.
Au fost înregistrate rezultate bune în discuțiile avute cu copii în vîrstă de 8-9 ani.
Considerăm însă că discutarea acestor probleme este posibilă și necesară începînd chiar cu clasa I.
Copiii se mai pot informa din.
- Literatura pentru adulți.
- Literatura pentru adolescenți.
- Literatura pentru copii.
- Cărți, reviste, ziare, televizor, internet, etc etc

Formele Educației Sexuale

FORMELE EDUCAȚIEI SEXUALE



În cele ce urmează, vom expune toate formele și mijloacele care s-au impus pînă
acum în educația sexuală.
Discuția între patru ochi ca mijloc de informare și de modelare a comportării
apare mai frecvent în cadrul familiei.
Din presă, ziare, reviste, cărți, televizor, internet, calculator, laptop, telefoane mobile, tablete,
se pot uita la diferite filmulețe, sexi, erotice, sau chiar xxx.
Profesorul va recurge însă și el, în anumite situații, la această posibilitate.
În majoritatea cazurilor, inițiativa și dirijarea discuțiilor trebuie să revină adulilor,
fiindcă adolescenții, ca parteneri, manifestă adesea rețineri.
Din acest motiv este absolut necesar ca educatorul să fie informat asupra problemelor
specifice fiecărei vîrste, pentru a putea răspunde, în cadrul discuției, întrebărilor
existente, dar ,,nerostite”.
Se poate ajunge totuși ocazional și la discuții inițiate de adolescenți în cazul în care ei
urmăresc să-și clarifice anumite probleme.
Nu rareori adolescentul disimulează propria sa persoană, declarînd că se interesează
în numele unui prieten sau al unei persoane.
De aceea, discuțiile de acest gen trebuie completate cu alte forme educative.
În sfaturile referitoare la căsătorie și la viața sexuală, discuția va fi asemănătoare
atît în privința diagnosticului, cît și a terapiei.
În ceea ce privește vîrsta, limitele inferioare nu au fost încă clar conturate.
Au fost înregistrate rezultate bune în discuțiile avute cu copii în vîrstă de 8-9 ani.
Considerăm însă că discutarea acestor probleme este posibilă și necesară începînd chiar cu clasa I.
Copiii se mai pot informa din.
- Literatura pentru adulți.
- Literatura pentru adolescenți.
- Literatura pentru copii.
- Cărți, reviste, ziare, televizor, internet, etc etc

Sursele Informării

SURSELE INFORMĂRII



Fără îndoilaă că fetele dau rezultate mai bune decît băieții.
Lucru este foarte explicabil, dacă ținem seama de faptul că părinții, considerîndu-le
pe fete mai expuse pericolului, se preocupă mai din timp de lămurirea lor
decît a băieților.
Pe de altă parte, lucrul acesta este condiționat și de faptul că, în toate împrejurările
mama poartă sarcina principală a informării.
Unei mame îi vine mai ușor să dea lămuriri fiicei sale decît fiului.
De aceea băieți apelează la prieteni sau la cărți, căci tații sînt mai puțin dispuși
să dea informații copiilor lor.

Informații privind originea copilului


                    Elevi                      Studenți                             Adulți
               fete    băieți              fete      băieți                   fete        băieți
Mamă     46,1    16,4               33,3      17,9                     17,8         8,5
Tată           1,7     5,9               --------------------                2,2          0,9
Părinți       6,3     8,2              ----------------------              8,1         14,9
Rude         2,7      ---                11,2       3,9                       8,1           7,6
Elevi, prieteni
                21,8    32,0               34,3     42,0                     58,0          56,9
Cărți        11,2    13,8                 5,4       5,7                       2,3            1,8
Școală       0,5      9,1                 5,8       8,4                ------------------------
Nu mai știe
                 7,2     14,6                 6,5      16,8                      2,3             4,7
Numărul persoanelor chestionate
                   400    306                225      107                     136              108

Deoarece analiza surselor de informare privind rolul tatălui a dus la rezultate
asemănătoare, este posibilă discutarea la un loc a celor două situații.


Informația privind nașterea copiilor



                                      Elevi                            Studenți                         Adulți
                                   fete        băieți                fete       băieți                fete     băieți
Mamă                         33,8          8,6                  12,2       3,9                   17,4    ----------
Tată                              2,4          8,6                    0,6       0,6                   ------       1,7
Părinți                        11,4          3,3                    4,5       3,9                   -------      1,7
Rude                            3,3          1,3                    7, 4      1,7                     5,5        3,4
Școală                        14,7        18,5                  12,9       8,2                   10,1        8,2
Cărți                           20,3        25,8                  22,3     33,4                   11,0       11,6
Prieteni                        9,3        27,9                  30,3      35,3                  42,3        60,0
Alte surse                    3,3        ------                   7,4        9,8                   10,1       10,0
Fără indicații              ------        6,0                    1,9        3,3                    3,7          3,4  
Numărul persoanelor chestioate
                                    183         151                    311       181                  109         70


Pentru a ușura operația de interpretare a celor două tabere, să reproducem încă
o dată valorile ce reprezintă aportul explicațiilor date de părinții, respectiv rude :


Aportul părinților, respectiv al rudelor la acțiunea de informare


                                   Elevi                           Studenți                 Adulți
                               fete     băieți                 fete     băieți          fete     băieți
Origine                   56,8     30,5                   44,5    21,8           36,2      31,9
Naștere                   50,9     21,8                   24,7    10,3           22,9        6,8

Sursele Informării

SURSELE INFORMĂRII



Fără îndoilaă că fetele dau rezultate mai bune decît băieții.
Lucru este foarte explicabil, dacă ținem seama de faptul că părinții, considerîndu-le
pe fete mai expuse pericolului, se preocupă mai din timp de lămurirea lor
decît a băieților.
Pe de altă parte, lucrul acesta este condiționat și de faptul că, în toate împrejurările
mama poartă sarcina principală a informării.
Unei mame îi vine mai ușor să dea lămuriri fiicei sale decît fiului.
De aceea băieți apelează la prieteni sau la cărți, căci tații sînt mai puțin dispuși
să dea informații copiilor lor.

Informații privind originea copilului


                    Elevi                      Studenți                             Adulți
               fete    băieți              fete      băieți                   fete        băieți
Mamă     46,1    16,4               33,3      17,9                     17,8         8,5
Tată           1,7     5,9               --------------------                2,2          0,9
Părinți       6,3     8,2              ----------------------              8,1         14,9
Rude         2,7      ---                11,2       3,9                       8,1           7,6
Elevi, prieteni
                21,8    32,0               34,3     42,0                     58,0          56,9
Cărți        11,2    13,8                 5,4       5,7                       2,3            1,8
Școală       0,5      9,1                 5,8       8,4                ------------------------
Nu mai știe
                 7,2     14,6                 6,5      16,8                      2,3             4,7
Numărul persoanelor chestionate
                   400    306                225      107                     136              108

Deoarece analiza surselor de informare privind rolul tatălui a dus la rezultate
asemănătoare, este posibilă discutarea la un loc a celor două situații.


Informația privind nașterea copiilor



                                      Elevi                            Studenți                         Adulți
                                   fete        băieți                fete       băieți                fete     băieți
Mamă                         33,8          8,6                  12,2       3,9                   17,4    ----------
Tată                              2,4          8,6                    0,6       0,6                   ------       1,7
Părinți                        11,4          3,3                    4,5       3,9                   -------      1,7
Rude                            3,3          1,3                    7, 4      1,7                     5,5        3,4
Școală                        14,7        18,5                  12,9       8,2                   10,1        8,2
Cărți                           20,3        25,8                  22,3     33,4                   11,0       11,6
Prieteni                        9,3        27,9                  30,3      35,3                  42,3        60,0
Alte surse                    3,3        ------                   7,4        9,8                   10,1       10,0
Fără indicații              ------        6,0                    1,9        3,3                    3,7          3,4  
Numărul persoanelor chestioate
                                    183         151                    311       181                  109         70


Pentru a ușura operația de interpretare a celor două tabere, să reproducem încă
o dată valorile ce reprezintă aportul explicațiilor date de părinții, respectiv rude :


Aportul părinților, respectiv al rudelor la acțiunea de informare


                                   Elevi                           Studenți                 Adulți
                               fete     băieți                 fete     băieți          fete     băieți
Origine                   56,8     30,5                   44,5    21,8           36,2      31,9
Naștere                   50,9     21,8                   24,7    10,3           22,9        6,8

Terapia Masturbației

TERAPIA MASTURBAȚIEI


Deși astăzi masturbația nu mai este privită ca un păcat sau ca o boală, ea nu
poate fi totuși recomandată ci doar tolerată.
Ar fi poate indicat să se spună cîte ceva despre terapia ei.
Este recomandabilă curățenia periodică a organelor genitale, pentru a se
evita excitațiile prin murdărie.
La vîrsta școlară se impune informarea la timp a copilului asupra erecției
și ejaculării, contribuind astfel la întărirea capacității stăpînirii de sine.
- Informarea adolescentului asupra ejaculării, poluției și masturbației.
- Distragerea adolescentului de la interesul pentru propriul său corp și îndrumarea lui
către societate.
- Se recomandă de asemenea călirea, deoarece prin ea adolescentul învață să-și
stăpînească dorințele, să se opună ispitelor.
-Recunoașterea personalității adolescentului și încurajarea lui reprezintă un sprijin
necesar în confruntarea sa cu practica masturbației.
Pe de altă parte, el simte nevoia de încurajare și de recunoaștere, pe de altă parte, stimularea
îi este necesară în străguința de a stăvili practicarea masturbației.
O influență liniștitoare poate s-o excite și educația mixtă, căci reunirea la un loc a băieților
și fetelor oferă multe posibilități de destindere indirectă.
Nu trebuie însă trecut cu vederea faptul că în această situație pot rezulta dificultăți
noi pentru fiecare în parte.

Terapia Masturbației

TERAPIA MASTURBAȚIEI


Deși astăzi masturbația nu mai este privită ca un păcat sau ca o boală, ea nu
poate fi totuși recomandată ci doar tolerată.
Ar fi poate indicat să se spună cîte ceva despre terapia ei.
Este recomandabilă curățenia periodică a organelor genitale, pentru a se
evita excitațiile prin murdărie.
La vîrsta școlară se impune informarea la timp a copilului asupra erecției
și ejaculării, contribuind astfel la întărirea capacității stăpînirii de sine.
- Informarea adolescentului asupra ejaculării, poluției și masturbației.
- Distragerea adolescentului de la interesul pentru propriul său corp și îndrumarea lui
către societate.
- Se recomandă de asemenea călirea, deoarece prin ea adolescentul învață să-și
stăpînească dorințele, să se opună ispitelor.
-Recunoașterea personalității adolescentului și încurajarea lui reprezintă un sprijin
necesar în confruntarea sa cu practica masturbației.
Pe de altă parte, el simte nevoia de încurajare și de recunoaștere, pe de altă parte, stimularea
îi este necesară în străguința de a stăvili practicarea masturbației.
O influență liniștitoare poate s-o excite și educația mixtă, căci reunirea la un loc a băieților
și fetelor oferă multe posibilități de destindere indirectă.
Nu trebuie însă trecut cu vederea faptul că în această situație pot rezulta dificultăți
noi pentru fiecare în parte.

Frecvența Masturbației

FRECVENȚA MASTURBAȚIEI



Recent, Rennert a cercetat și el începutul perioadei de masturbare și a constatat o
creștere bruscă a acesteia începînd de la vîrsta de 12 ani.
La 16 ani, aproape 80% dintre băieții chestionați au o experiență corespunzătoare.
Se înțelege că sporirea ulterioară a frecvenței prezintă doar o ușoară curbă de creștere.
Descoperirea masturbației are loc în cele mai multe cazuri, prin seducerea sau instigarea
din partea unor colegi mai mari.
S-a constatat că din 300 persoane de sex masculin supuse cercetări, 51% au fost
inițiați în această practică de alți, în timp ce numai 33,5% au descoperit-o singuri.
În privința frecvenței la adolescenți, se admite că în majoritatea cazurilor masturbația
este practicată de 1-3 ori pe săptămînă.
După constatări, doar circa 35% din fetele de 20 de ani au o experiență în acest sens
pe cînd bărbații de aceași vîrstă, procentul depășește 80%.
În timp ce la bărbați curba masturbației începe să scadă o dată cu depășirea vîrstei
de 20 de ani, la femei ea continuă să crească.
Inițierea în masturbație pare să se producă la femei mai frecvent decît la bărbați pe
calea autodescoperirii.

Frecvența Masturbației

FRECVENȚA MASTURBAȚIEI



Recent, Rennert a cercetat și el începutul perioadei de masturbare și a constatat o
creștere bruscă a acesteia începînd de la vîrsta de 12 ani.
La 16 ani, aproape 80% dintre băieții chestionați au o experiență corespunzătoare.
Se înțelege că sporirea ulterioară a frecvenței prezintă doar o ușoară curbă de creștere.
Descoperirea masturbației are loc în cele mai multe cazuri, prin seducerea sau instigarea
din partea unor colegi mai mari.
S-a constatat că din 300 persoane de sex masculin supuse cercetări, 51% au fost
inițiați în această practică de alți, în timp ce numai 33,5% au descoperit-o singuri.
În privința frecvenței la adolescenți, se admite că în majoritatea cazurilor masturbația
este practicată de 1-3 ori pe săptămînă.
După constatări, doar circa 35% din fetele de 20 de ani au o experiență în acest sens
pe cînd bărbații de aceași vîrstă, procentul depășește 80%.
În timp ce la bărbați curba masturbației începe să scadă o dată cu depășirea vîrstei
de 20 de ani, la femei ea continuă să crească.
Inițierea în masturbație pare să se producă la femei mai frecvent decît la bărbați pe
calea autodescoperirii.

Masturbația și Modurile de Masturbare

MASTURBAȚIA ȘI MODURILE DE MASTURBARE


Prin noțiunea de masturbație se înțelege autostimularea genitală, în vederea obținerii
excitației sexuale.
Această auto excitare poate avea loc direct, folosind de cele mai multe ori mîna,
dar poate să aibă loc și prin excitarea altor părți ale corpului, ba chiar și prin pură
fantezie sau reprezentare.
La diferite popoare mai puțin evoluate s-a observat că părinții își masturbează copiii,
pentru a-i liniști.
În evoluția masturbației pot fi delimitate forme structurale diferite.
- Masturbația la sugar și la copil mic, inclusiv masturbația la copilul de vîrstă preșcolară.
- Masturbația la școlari.
- Masturbația la adolescent.
- Masturbația la adult.


 ,,Onania la sugar” include manipularea părților genitale.
Este însă îndoielnic dacă această atingere este practicată intenționat, în vederea
obținerii unei plăceri sexuale speciale.
În al patrulea an din viață se manifestă adeseori o nouă intesificare a acestor manipulări.
Tendința de manipulare a anumitor părți ale organelor genitale poate fi favorizată,
pe de o parte, de descoperirea acestei regiuni a corpului.
La băieți, erecția de dimineață, ce se manifestă încă la o vîrstă fragedă și este
stimulată de umplerea vezicii urinare, pare să favorizeze aceste practici.
În general, se pare că băieții recurg mai frecvent la masturbație, decît fetele.
În jurul vîrstei de 10 ani, în special la băieți, se manifestă tendința de a reveni
la practicarea masturbației.
O dată cu intrarea în pubertate, adolescentul dobîndește noi potențe organice.
Acum au loc stări de tensiune specifică organului, stîrnite uneori și de împrejurări
exterioare.
Un mare rol îl joacă aici excitațiile de ordin psihic, provocînd adeseori stări de
tensiune care reclamă destinderea.
Adolescentul dobîndește acum capacitatea trăirii orgasmului ejaculării.
Această trăire poate avea loc ca un fenomen însoțitor al poluției, poate fi însă
și provocată.
Stările de indispoziție, precum frustrările sau stările de anexietate, declanșează
și ele deseori tensiunea specifică organului, erecții și ejaculării.
Astfel se poate ajunge la o legătură temporară între senzațiile neplăcute și
ejacularea însoțită de plăcere.
Pentru majoritatea adolescenților masturbația reprezintă o etapă de trecere în
procesul satisfacerii instictuale, considerată chiar, sub diversele ei forme, drept o
activitate sexuală adecvată vîrstei.
De regulă, ea se încheie o dată cu începerea contactului hetero-sexual.
Pentru ,,onaniștii” maturi masturbarea este singura formă posibilă de satisfacere sexuală.
Ea se manifestă îndeseori la indivizii social-nevrotici.
Putem face aici abstracție de perioadele ,,onanie de nevoie”, cum este cazul bărbaților
ale căror soții, ca urmare a sarcinii, sînt temporar inapte pentru contactul sexual.

Masturbația și Modurile de Masturbare

MASTURBAȚIA ȘI MODURILE DE MASTURBARE


Prin noțiunea de masturbație se înțelege autostimularea genitală, în vederea obținerii
excitației sexuale.
Această auto excitare poate avea loc direct, folosind de cele mai multe ori mîna,
dar poate să aibă loc și prin excitarea altor părți ale corpului, ba chiar și prin pură
fantezie sau reprezentare.
La diferite popoare mai puțin evoluate s-a observat că părinții își masturbează copiii,
pentru a-i liniști.
În evoluția masturbației pot fi delimitate forme structurale diferite.
- Masturbația la sugar și la copil mic, inclusiv masturbația la copilul de vîrstă preșcolară.
- Masturbația la școlari.
- Masturbația la adolescent.
- Masturbația la adult.


 ,,Onania la sugar” include manipularea părților genitale.
Este însă îndoielnic dacă această atingere este practicată intenționat, în vederea
obținerii unei plăceri sexuale speciale.
În al patrulea an din viață se manifestă adeseori o nouă intesificare a acestor manipulări.
Tendința de manipulare a anumitor părți ale organelor genitale poate fi favorizată,
pe de o parte, de descoperirea acestei regiuni a corpului.
La băieți, erecția de dimineață, ce se manifestă încă la o vîrstă fragedă și este
stimulată de umplerea vezicii urinare, pare să favorizeze aceste practici.
În general, se pare că băieții recurg mai frecvent la masturbație, decît fetele.
În jurul vîrstei de 10 ani, în special la băieți, se manifestă tendința de a reveni
la practicarea masturbației.
O dată cu intrarea în pubertate, adolescentul dobîndește noi potențe organice.
Acum au loc stări de tensiune specifică organului, stîrnite uneori și de împrejurări
exterioare.
Un mare rol îl joacă aici excitațiile de ordin psihic, provocînd adeseori stări de
tensiune care reclamă destinderea.
Adolescentul dobîndește acum capacitatea trăirii orgasmului ejaculării.
Această trăire poate avea loc ca un fenomen însoțitor al poluției, poate fi însă
și provocată.
Stările de indispoziție, precum frustrările sau stările de anexietate, declanșează
și ele deseori tensiunea specifică organului, erecții și ejaculării.
Astfel se poate ajunge la o legătură temporară între senzațiile neplăcute și
ejacularea însoțită de plăcere.
Pentru majoritatea adolescenților masturbația reprezintă o etapă de trecere în
procesul satisfacerii instictuale, considerată chiar, sub diversele ei forme, drept o
activitate sexuală adecvată vîrstei.
De regulă, ea se încheie o dată cu începerea contactului hetero-sexual.
Pentru ,,onaniștii” maturi masturbarea este singura formă posibilă de satisfacere sexuală.
Ea se manifestă îndeseori la indivizii social-nevrotici.
Putem face aici abstracție de perioadele ,,onanie de nevoie”, cum este cazul bărbaților
ale căror soții, ca urmare a sarcinii, sînt temporar inapte pentru contactul sexual.

Motivarea Primului Contact Sexual

MOTIVAREA PRIMULUI CONTACT SEXUAL



Cercetările noastre au dat la iveală faptul că mai ales la fete care în timpul dezvoltării
lor n-au avut parte de suficiență căldură sentimentală, sînt deosebit de expuse seducției,
în măsura în care seducătorul le lasă impresia că le-ar putea oferi căldură și protecție.
Pentru a ușura răspunsul acestor persoane și pentru a exclude nesiguranța lor, le-am
întrebat și ce-ar avea de spus azi despre primul contact sexual.
Posibilitatea unor rețineri este aici exclusă, deoarece în acest caz trăirea și atitudinea
prezentă față de primul act sexual..
Pe de altă parte, am putea admite însă că primul contact sexual ar trage după sine regrete
numai în acele cazuri în care el s-ar fi produs în lipsa unor adevărate și profunde
sentimente față de partener.

 Motivul producerii primului contact sexual


Motivul                    Studenți %                         Adulți %
                           sex fem.    sex masc.     sex fem.   sex masc.
Iubirea ș.a.            36,8           29,6              60,3         41,4
Curiozitatea            7,2           21,2              11,0         32,9
Insistența partenerului ș.a.
                                8,8             2,6                2,6           3,8
Diverse                    9,6           10,0              16,8         12,8
Refuză să răspundă 7,6            13,8            --------------------
Fără indicați           30,0           23,3                9,8           9,9



Rezultă că generația mai tînără nu mai privește primul contact sexual ca pe un lucru atît
de serios, cum a fost cazul la generația mai în vîrstă, prin urmare în comportarea lor
adolescenții nu se mai lasă reținuți de motive exterioare, ( dăruire, afecțiuni profunde ).
Cu toate reținerile exprimate chier de noi, vom încerca să prezentăm cîteva din
motivele cel mai des amintite.
Pentru primul contact sexual - și al tuturor celorlalte contacte sexuale - la femei, s-ar
putea enumera următoarele motive:
- Dăruirea premeditată, ca dovadă a iubirii sau pentru pecetluirea acestuia.
În orice caz, nu toate declarațiile de ,,dragoste” trebuie incluse aici, deoarece criteriile lor
au fost stabilite adesea foarte subiectiv.
- Dăruire și bună credință.
În acest caz fata se dăruie, deoarece crede că partenerul are intenții bune, lucru
de care el o asigură de multe ori formal.
- Dăruire din milă.
Fata crede că partenerul are nevoie de raporturi sexuale sau că ea nu-i poate pretinde la infinit,
ca el să se ,,chinuie”
- Dăruirea de teamă ( șantaj )
Fata se dăruie din teama de a nu-și perde prietenul.
- Curiozitatea.
Curiozitatea pentru presupusa ,,mare trăire” și dorința de a lua parte în cele din urmă
la astfel de evenimente determină o fată să fie gata pregătită pentru contactul sexual
sau chiar să-l provoace,
- Ambiția de a impune
Într-un astfel de caz se ajunge la contact sexual, deoarece fata speră să-și cîștige prin
aceasta o anumită importanță și recunoaștere din partea partenerului sau a anturajului.
- Afecțiunea, dragostea și pecetluirea ei.
Și aici existența unei prietenii de lungă durată, ca și timpul petrecut împreună, constituie o
condiție fundamentală pentru ca un contact sexual să se realizeze.
- Curiozitatea.
Ce le spune la fete sînt valabile și aici.
- Ambiția de a impune ( prestigiului ).
Și în acest caz se încearcă dobîndirea unei anumite considerații față de sine
însuși sau față de anturaj.
- Satisfacerea necesității ( destinderea ).
Aici este vorba de satisfacerea unei necesități existente sau care a devenit actuală.


O analiză a modului de a proceda al băieților arată că există cîteva ,,tactici standard”
cu care aceștia încearcă să îndemne fetele să se dăruiască.

- Tactica șantajului.
În acest caz fata este adesea amenințată că el își va căuta o alta, în cazul cînd ea nu
vrea să consimtă ; el are nevoie ,,de aceasta”.

- Tactica pretenției de a avea dovada iubirii.
Sentimentul de dragoste al fetei este pus la îndoială și ca dovadă a iubirii
se cere această dăruire.

- Tactica ,,promisiuni”
Pentru a învinge rezistența fetei, băiatul dă asigurări că are gînduri serioase cu ea.

- Tactica ,,serucerii”.
Această tactică prezintă multe variante, de la formele primitive pînă la procedeele
cele mai rafinate.
Foarte frecvent se asociază cu asigurarea că nu se va întîmpla nimic.

Motivarea Primului Contact Sexual

MOTIVAREA PRIMULUI CONTACT SEXUAL



Cercetările noastre au dat la iveală faptul că mai ales la fete care în timpul dezvoltării
lor n-au avut parte de suficiență căldură sentimentală, sînt deosebit de expuse seducției,
în măsura în care seducătorul le lasă impresia că le-ar putea oferi căldură și protecție.
Pentru a ușura răspunsul acestor persoane și pentru a exclude nesiguranța lor, le-am
întrebat și ce-ar avea de spus azi despre primul contact sexual.
Posibilitatea unor rețineri este aici exclusă, deoarece în acest caz trăirea și atitudinea
prezentă față de primul act sexual..
Pe de altă parte, am putea admite însă că primul contact sexual ar trage după sine regrete
numai în acele cazuri în care el s-ar fi produs în lipsa unor adevărate și profunde
sentimente față de partener.

 Motivul producerii primului contact sexual


Motivul                    Studenți %                         Adulți %
                           sex fem.    sex masc.     sex fem.   sex masc.
Iubirea ș.a.            36,8           29,6              60,3         41,4
Curiozitatea            7,2           21,2              11,0         32,9
Insistența partenerului ș.a.
                                8,8             2,6                2,6           3,8
Diverse                    9,6           10,0              16,8         12,8
Refuză să răspundă 7,6            13,8            --------------------
Fără indicați           30,0           23,3                9,8           9,9



Rezultă că generația mai tînără nu mai privește primul contact sexual ca pe un lucru atît
de serios, cum a fost cazul la generația mai în vîrstă, prin urmare în comportarea lor
adolescenții nu se mai lasă reținuți de motive exterioare, ( dăruire, afecțiuni profunde ).
Cu toate reținerile exprimate chier de noi, vom încerca să prezentăm cîteva din
motivele cel mai des amintite.
Pentru primul contact sexual - și al tuturor celorlalte contacte sexuale - la femei, s-ar
putea enumera următoarele motive:
- Dăruirea premeditată, ca dovadă a iubirii sau pentru pecetluirea acestuia.
În orice caz, nu toate declarațiile de ,,dragoste” trebuie incluse aici, deoarece criteriile lor
au fost stabilite adesea foarte subiectiv.
- Dăruire și bună credință.
În acest caz fata se dăruie, deoarece crede că partenerul are intenții bune, lucru
de care el o asigură de multe ori formal.
- Dăruire din milă.
Fata crede că partenerul are nevoie de raporturi sexuale sau că ea nu-i poate pretinde la infinit,
ca el să se ,,chinuie”
- Dăruirea de teamă ( șantaj )
Fata se dăruie din teama de a nu-și perde prietenul.
- Curiozitatea.
Curiozitatea pentru presupusa ,,mare trăire” și dorința de a lua parte în cele din urmă
la astfel de evenimente determină o fată să fie gata pregătită pentru contactul sexual
sau chiar să-l provoace,
- Ambiția de a impune
Într-un astfel de caz se ajunge la contact sexual, deoarece fata speră să-și cîștige prin
aceasta o anumită importanță și recunoaștere din partea partenerului sau a anturajului.
- Afecțiunea, dragostea și pecetluirea ei.
Și aici existența unei prietenii de lungă durată, ca și timpul petrecut împreună, constituie o
condiție fundamentală pentru ca un contact sexual să se realizeze.
- Curiozitatea.
Ce le spune la fete sînt valabile și aici.
- Ambiția de a impune ( prestigiului ).
Și în acest caz se încearcă dobîndirea unei anumite considerații față de sine
însuși sau față de anturaj.
- Satisfacerea necesității ( destinderea ).
Aici este vorba de satisfacerea unei necesități existente sau care a devenit actuală.


O analiză a modului de a proceda al băieților arată că există cîteva ,,tactici standard”
cu care aceștia încearcă să îndemne fetele să se dăruiască.

- Tactica șantajului.
În acest caz fata este adesea amenințată că el își va căuta o alta, în cazul cînd ea nu
vrea să consimtă ; el are nevoie ,,de aceasta”.

- Tactica pretenției de a avea dovada iubirii.
Sentimentul de dragoste al fetei este pus la îndoială și ca dovadă a iubirii
se cere această dăruire.

- Tactica ,,promisiuni”
Pentru a învinge rezistența fetei, băiatul dă asigurări că are gînduri serioase cu ea.

- Tactica ,,serucerii”.
Această tactică prezintă multe variante, de la formele primitive pînă la procedeele
cele mai rafinate.
Foarte frecvent se asociază cu asigurarea că nu se va întîmpla nimic.

Momentul Primului contact

MOMENTUL PRIMULUI CONTACT



Chestionînd diferite grupe, am stabilit momentul primului contact hetero-sexual.
Tabelul ce urmează prezintă rezultatele.


Momentul primului contact sexual
( indicați în procente )

Primul contact     Elevi              Studenți          Adolescenți în cîmpul muncii           Adulții
                           fete     băieți     fete    băieți             băieți                                     fete    băieți
12 ani                  0,4      2,4         0,3     0,3                    ---------                                    0,3       0,2
13 ani                  0,4       ---         0,3     1,0                    -----------                                 0,3       0,5
14 ani                  0,8      1,4         0,6     0,3                     2,3                                          0,3       0,5
15 ani                  0,4      1,9         0,6     1,7                     3,5                                          0,7       3,1
16 ani                  1,8      2,4         5,7     3,8                    12,1                                         5,3       5,5
17 ani                  1,3      1,4         6,0     7,4                    23,9                                         9,5      17,9
18 ani                  1,3      0,4        16,5   16,9                   18,9                                        15,2     24,8
mai tîrziu răspuns refuzat
încă nu știu        81,6     70,2       27,6     8,4                    18,1                                      ---------------

Renunțăm să facem o comparație cu cercetările mai vechi.
Analiza tabelului ne va releva următoarele rezultate.
- Un procent destul de mare al celor chestionați din toate grupele a avut contact sexual
înainte de vîrsta de 18 ani.
- În fiecare grupă există adolescenți care a început contactul sexual pînă la vîrsta de 16 ani.
Cota acestora se menține de obicei în jurul de 10%.
- În toate grupele există un procent mai mare de persoane de sex feminin care n-au
avut nici un contact sexual.
- Nu se poate da un răspuns categoric la problema dacă băieții sau fetele încep mai
devreme contactul sexual.