IARNA
Negreșit că, sus în ceruri,
Soarele fiid aprins,
Nu se simte frigul, gerul
Care astăzi ne-a cuprins.
Negreșit! Focul din soareNu-l plătește Dumnezeu,
Însă noi plătim, sărmanii,
Lemne și cărbuni mereu.
Doamne, de-ai veni-ntr-o noapte
Pe pământul înghețat
Ca să vezi cît e de jalnic,
Să tot tremuri ne-ncetat.
Tu, care-ți iubești făptura,
N-ai mai zice un cuvânt
Și-ai opri crivățul aspru
Să mai sufle pe pământ!