ÎN NOAPTE
Un cîntec tremură în depărtare :
E un duios și cald glas de femeie,
Și-ajunge-ncet, misterios, la mine
Printre salcîmi în floare - de departe.
Un sfînt miros de smirnă-mbălsămează
Livezile-adormite de-al tău cîntec,
O, neștiuto, subt imensa boltă,
O, suflet ce vorbești în întuneric !
Cine ești ? Ai greșit, ai plîns vreodată
Lîng-o ființă scumpă-n agonie ?
pe pulberea iluziilor stinse
Te-ncinge dorul de pustietate ?
Și ce mister de dragoste și milă
Mă face să-ți fiu soră-n clipa asta ?
O, neștiuto, subt imensa boltă,
O, suflet ce vorbești în întuneric !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Mulțumesc Pentru Comentariile Făcute...