Poezia Catrenele Dragostei de Lucian Blaga

CATRENELE DRAGOSTEI




Dragă-mi este dragostea
bîntuită de sprîncene,
de sprîncene pămîntene,
lungi, pieziș-răsăritene.


Dragă-mi este dragostea,
soarele din an în veac,
dragostea ce poartă-n ea
moartea-ades și-ades un leac.



Spune-se că-n holdă coaptă
macul îl dezbraci c-o șoaptă.
Dragă-mi este dragostea
care zice : nu și da.




Dragă-mi este dragostea,
mare face inima,
mare pe cît lumea-zare,
mică pe cît lacrima.



Dragă-mi este dragostea
care face stea și stea
din pămînturile noastre -
prin poienile albastre.



Sîngele își știe visul.
Dragă-mi este dragostea
cu-nălțimile și-abisul
și cu ce mai are-n ea.




Dragă-mi este dragostea -
locului nu pot s-o țin,
căci frumusețea ei dispare
în frumusețile-i ce vin.




Dragă-mi este dragostea,
dragă uneori furtuna
și-un păcat pe care-l arde
pe la miezul nopții luna.





Din aleanul trupului
sufletul se naște.
Dragă-mi este dragostea
ce de ani mă paște.



Dragostea ne-o țină zeii,
să ne-ncînte funigeii
ca urzeala inului,
firele destinului.