VARĂ LÎNGĂ RÎU
Uite, cîntă ciocîrlia !
Pură ca entelehia
din sămînță și din muguri,
te ridică, vino Lia !
Să se vadă sîni ca struguri.
Să se vadă, ce se poate
printre gene. Iacă-n
rariște - un umăr, spate,
cum e albul de mesteacăn.
Boarea verii, ochi de soare,
au un drept să te dezbrace.
Taina de la subțioare
vreau să știu cum se mai face.
Te arată și coboară
unde nu-i adîncă matca.
Lîngă coapsa lină, goală.
Să încetinească apa.
Că-i bătrînă-n rîu stihia
și visează tinerețe.
Uite, cîntă ciocîrlia,
lia-lia, lia-lia.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Mulțumesc Pentru Comentariile Făcute...