BLESTEME
Prin undele holdei și cîmpi cu cucutā,
Fugarii-au ajuns în pustie
La ceasul cînd luna-n zābranice, mutā,
Intra ca un taur cu cornu-n stihie,
Și gîndul meu gîndul acestora-l știe :
Fugarii-au ajuns în pustie
La ceasul cînd luna-n zābranice, mutā,
Intra ca un taur cu cornu-n stihie,
Și gîndul meu gîndul acestora-l știe :
În împārāție de beznā și lut sā se facā
Grādina bogatā și-ograda sāracā.
Cetatea sā cadā-n nāmol,
Pāzitā de spini și de gol.
Usca-s-ar izvoarele toate și marea,
Și stinge-a-ar soarele ca lumînarea.
Topeascā-se zarea ca scrumul.
Funingini, cenușā, s-acopere drumul,
Sā nu mai dea ploaie, și vîntul
Sā zacā-mbrîncit cu pāmîntul.
Sobolii și viermii sā treacā pribegi
Prin stîrvuri de glorii întregi.
Sā fete în purpurā șoarecii sute.
Gîngānii și molii necunoscute
Sā-și facā-n tezaur cuibare,
Sātule de aur și mārgāritare.
Grādina bogatā și-ograda sāracā.
Cetatea sā cadā-n nāmol,
Pāzitā de spini și de gol.
Usca-s-ar izvoarele toate și marea,
Și stinge-a-ar soarele ca lumînarea.
Topeascā-se zarea ca scrumul.
Funingini, cenușā, s-acopere drumul,
Sā nu mai dea ploaie, și vîntul
Sā zacā-mbrîncit cu pāmîntul.
Sobolii și viermii sā treacā pribegi
Prin stîrvuri de glorii întregi.
Sā fete în purpurā șoarecii sute.
Gîngānii și molii necunoscute
Sā-și facā-n tezaur cuibare,
Sātule de aur și mārgāritare.
Pe strunele de la viori și ghitare
Sā-ntinzā paianjenii corzi necîntātoare.
Întîi, însā, viața, bolind de duratā,
Sā nu înceteze deodatā,
Și chinul sā-nceapā cu-ncetul.
Sā usture aerul greu, ca oțelul.
Sā șchoapete ziua ca luntrea dogitā,
Sā-ntîrzie ora în timp sā se-nghitā,
Și, nemārginitā, secunda
Sā-și treacā prin suflet, giganticā, unda.
Pe sîrma tāioasā-a veciei, în scame
Și rumegāturā sā vi se destrame.
Gîtlejul scuipat sā se-mbete,
Și limba umflatā-ntre buze
Sā-ntinzā paianjenii corzi necîntātoare.
Întîi, însā, viața, bolind de duratā,
Sā nu înceteze deodatā,
Și chinul sā-nceapā cu-ncetul.
Sā usture aerul greu, ca oțelul.
Sā șchoapete ziua ca luntrea dogitā,
Sā-ntîrzie ora în timp sā se-nghitā,
Și, nemārginitā, secunda
Sā-și treacā prin suflet, giganticā, unda.
Pe sîrma tāioasā-a veciei, în scame
Și rumegāturā sā vi se destrame.
Gîtlejul scuipat sā se-mbete,
Și limba umflatā-ntre buze
Sā lingā lumina și ea sā refuze,
Și-n vreme ce apa din șesuri se strînge,
Sā soarbā-n mocirla copitelor sînge.
Și strugurii viei storși cu mușcāturā
Sā lase în gurā copturā.
Coboare-se cerul, furtuni de alice
În cîmp sā v-alunge cu stele-n bice.
Despice-se piatra în colți mici de cremeni
Vîrtej urmārindu-i pe semeni.
Odihnā cerîndu-i, pāmîntul sā -nțepe
Ivindu-se șerpii cînd somnul începe.
Și-n vreme ce apa din șesuri se strînge,
Sā soarbā-n mocirla copitelor sînge.
Și strugurii viei storși cu mușcāturā
Sā lase în gurā copturā.
Coboare-se cerul, furtuni de alice
În cîmp sā v-alunge cu stele-n bice.
Despice-se piatra în colți mici de cremeni
Vîrtej urmārindu-i pe semeni.
Odihnā cerîndu-i, pāmîntul sā -nțepe
Ivindu-se șerpii cînd somnul începe.
Pe tine, cadravu spoit cu unsoare,
Te blestem sā te-mpuți pe picioare,
Sā-ți creascā māduva, bogatā și largā,
Umflatā-n sofale, mutatā pe targā.
Sā nu se cunoascā de frunte piciorul,
Rotund ca dovleacul, gingaș ca urciorul.
Oriunde cu zgîrciuri ghicești mādulare,
Sā simți cā te arde puțin fiecare.
Un ochi sā se strîngā și sā se sugrume
Clipind de-amāruntul, întors cātre lume,
Cellalt sā-ți rāmîie holbat și deschis
Și rece-mpietrit ca-ntr-un vis.
Cînd ura te-nneacā și-ți scînteie-n oase
Sā vrei peste mie, sā poți pîn' la șase.
Necazul tāu mare sā dea voce micã,
Sā urli, sā n-auzi, sā vezi cā ți-e fricā.
Te blestem sā te-mpuți pe picioare,
Sā-ți creascā māduva, bogatā și largā,
Umflatā-n sofale, mutatā pe targā.
Sā nu se cunoascā de frunte piciorul,
Rotund ca dovleacul, gingaș ca urciorul.
Oriunde cu zgîrciuri ghicești mādulare,
Sā simți cā te arde puțin fiecare.
Un ochi sā se strîngā și sā se sugrume
Clipind de-amāruntul, întors cātre lume,
Cellalt sā-ți rāmîie holbat și deschis
Și rece-mpietrit ca-ntr-un vis.
Cînd ura te-nneacā și-ți scînteie-n oase
Sā vrei peste mie, sā poți pîn' la șase.
Necazul tāu mare sā dea voce micã,
Sā urli, sā n-auzi, sā vezi cā ți-e fricā.
Iar ție, jivinā gingaș gînditoare,
Sā-ți fie șezutul cuprins de zāvoare.
Ficatul un cui sā-ți frāmînte.
Urechea sā țipe și nasul sā-ți cînte.
Sā-ți crape māselele-n gurā
Și dinții cu detunāturā.
Sā-ți putā sārutul, oftatul sā-ți putā,
Mormînt cu mocirla stātutā.
O unghie pe sāptāmînā
Sā-ți coacā la cîte o mînā,
Și-n zilele de sārbātoare
Un deget și de la picioare.
Sā-ți fie șezutul cuprins de zāvoare.
Ficatul un cui sā-ți frāmînte.
Urechea sā țipe și nasul sā-ți cînte.
Sā-ți crape māselele-n gurā
Și dinții cu detunāturā.
Sā-ți putā sārutul, oftatul sā-ți putā,
Mormînt cu mocirla stātutā.
O unghie pe sāptāmînā
Sā-ți coacā la cîte o mînā,
Și-n zilele de sārbātoare
Un deget și de la picioare.
De pofte sā-ți sece obrazul,
De bube sā nu-ți miști grumazul,
Sā-ți iasā cocoașā
Și gîlci și cucuie-n cāmașā.
Buricul, bubat din nāscare,
Sā-ținsîngere subt cingātoare.
De glezne tîrîș sā-ți atîrne
Ghiulele de capete cîrne,
Rînjite, scrîșnite și nerāzbunate :
Māceluri, osîndā, pācate...
De bube sā nu-ți miști grumazul,
Sā-ți iasā cocoașā
Și gîlci și cucuie-n cāmașā.
Buricul, bubat din nāscare,
Sā-ținsîngere subt cingātoare.
De glezne tîrîș sā-ți atîrne
Ghiulele de capete cîrne,
Rînjite, scrîșnite și nerāzbunate :
Māceluri, osîndā, pācate...