Poezia Bobotează de Octavian Goga

BOBOTEAZĂ




Ieri un popă rumen mi-a venit în casă
( Lege nu-i pe lume să și-l vrea proroc ),
Și din căldărușe mi-a uitat pe masă
Un sfios și galben fir de busuioc...




Busuioc cucernic, busuioc de-acasă,
Frate cu mușcată prinsă-ntre ferești,
Floare de la țară, floare cuvioasă,
Cum să-ți spun eu ție cît de drag îmi ești ?





Mi-ai adus cu tine farmecul livezii,
Mi-ai vrăjit o clipă satul meu din deal,
Taina ce-nfioară noaptea bobotezii,
În întuneciumea bietului Ardeal...




Îmi răsar acuma cîntece uitate,
Și-ntr-o pribegie fără de noroc,
Eu te simt că tu ești singurul meu frate,
Rătăcit și galben fir de busuioc...




În străinul chiot care strig-afară,
Lîngă mine-alături mi te irosești,
Floare cuvioasă, floare de la țară,
Ce cătarăm, oare, noi la București ?...