Poezia Povestea Maicii Domnului de Ion Pillat

POVESTEA MAICII DOMNULUI



RUGĂ CA SĂ ÎNCEP



Vreau, Maică Preacurată,
Povestea ta să fie
În grai cinstit lucrată,
Ca lîna dintr-o iie.



Și ca să-ți țes chilimul
Mă ține tu de mîni.
Mă-nvețe heruvimul
Colinda din bătrîni.



Fă-mi graiul bun ca oul
Încondeiat de Paște,
Blagoslovit ca boul
Cînd Domnul meu se naște.



Strălucitor cuvîntul
Mi-l fă cum e la noi
Lumina pe pămîntul
Cu plopi și dealuri moi.



Înalță-mi vorba bine :
Troiță la răscruce -
Drumețul să se-nchine
De vine ori se duce ;




O limpezește-n rîul
Ce rîde sub arini,
O-ncinge strîns cu brîul
Durerii de creștin.




Dă-mi, mie, păcătosul,
Un suflet de beteală,
Să-ți dea și el prinosul
Lui sfînt zugrăveală -




Să fiu ca iconarul,
De nimeni cunoscut.
Nu-mi trebuie slavă. Harul
Ți-l cer : Am început.