Poezia Cîntecul Cel Vechi Al Oltului de George Coșbuc

CÎNTECUL CEL VECHI AL OLTULUI



,,Vine, tată, Oltul mare ;
Malul stîng de-abia-l zăresc !”
,,Las' să vie Oltul mare,
Că, Români de cînd trăies,
Oltul tot la piept ne are
Și-i al nostru și ne știe
Și nu bate cu mînie
Malul cel băsărăbesc.
Vine mare, las' să vie
Că ni-e sol dumnezeesc.”




,,Vine, tată, Oltul mare
Brazi trăsniți rotogolind.”
,,Las' să vie Oltul mare,
Căci tătarii-ncoace tind,
Dar li-e Oltul în cărare
Și n-au inimă să-l treacă
Și speriați se-ntorc și pleacă
Cu noi horă nu se prind.
Las' să vie, că-i îneacă,
Neamul nostru mîntuind.”




,,Vine, tată, Oltul mare,
Și cu sînge-amestecat.”
,,Las' să vie Oltul mare,
Că mulțimi de oști tătare
El pe mal a apucat.
Lifte poartă, lifte duce,
Lifte, bată-i sfînta cruce ;
Oltul capul le-a mîncat !
Las' să vie, să-i apuce
Că ni-e scut de Domnul dat.”