Poezia Solie de Ion Pillat

SOLIE



Pe ceardacul meu foșni sfios
Lung o aripă în tremur -
Rîndunea din stol picată jos,
Ori un înger cu îndemnuri ?




Bate-n lemnul porților ușor,
Sau în inima din mine ?
Stau cu mîna pe zăvor -
Azi din ceruri cine-mi vine ?




E doar zborul unei frunze seci...
A suit cu seara-n tindă,
Și-n tăceri de umbre tot mai reci
Se afundă în oglindă,


Turburîndu-mi sufletul pe veci.