Pagini
- Pagina de pornire
- D-Ale Casei Canal pe Youtube...
- Rețete ( Mîncare ca la Mama Acasă ) Rețete Bătrînești...
- Alimentația Copilului Mic
- Câinele Sănătos și Câinele Bolnav
- Contact
- Cum să ne Îngrijim de Sănătate și Frumusețea Noastră
- Sfaturi Utile
- Promovarea României Prin Hotel Pensiune Motel Camping
- Plante Medicinale - Tratamente Naturiste
- Sfaturi Pentru Tinerii Căsătoriți...
- Tineret Sexualitate Educație
- Publicății Rețete, Sfaturi Sau Poeziile tale
- Hotel Pensiune Apartament Garsonieră Camping Cazare
- Ai o Știre, o Poză, sau un Filmuleț Video Haios Publică Aici
sâmbătă, 18 octombrie 2014
Poezia Scrisoarea de Ion Pillat
SCRISOARE
Se lasă iar amurgul pe parcul din Miorcani,
Și zgomotul pe care l-am auzit de ani,
Cu pulberea luminii ajunge pîn' la mine :
E mugetul cirezii ce-ncet, cu seara, vine.
Sînt scîrțîiri de care pe drumul greu de rod.
E tunetul căruței ce trece peste pod.
Sînt chiote de oameni... Ce stranie prelungire
Le face să se piardă deodată-n amintire.
O toacă bate tainic. Un clopot sună lung.
Sînt Măria Mică e mîine. Să te-ajung
Nu pot decît cu slova, cu gîndul și cu dorul.
Pe chipul tău, pe timpul ce fuge, trag zăvorul
Să mi te prind aicea, tu, cea de ieri, de azi,
Tu, pururea aceeași la cuget, la obraz.
În parcul vechi și unde nimica nu se schimbă,
Ci numai anotumpul cu pas pustiu se plimbă,
Cum vrei să măsur ziua cu bietul nostru ceas.
De ce apuc condeiul să-ți scriu, cînd mi-ai rămas !
Întîia frunză cade, întîia barza pleacă.
Vor da alți muguri mîine și păsări noi pe cracă
S-or legăna. Tu însă vei sta cînd s-or fi dus.
În juru-mi înserarea pe țarini a apus,
Cenușa înnoptării pe mîna mea se lasă.
O lampă cu-o privire a luminat în casă
Ca sufletul tău darnic, deschis și liniștit.
În drumul vieții mele Miorcanii m-au oprit.
A înnoptat : orașul și-aprinde cafeneaua.
Aici la cîmp sting lampa să se apropie steaua
Ce-a licărit stingheră la margine de sat.
Pe-aleea nevăzută se-aude apăsat
Unitul pas al tatii și-al mamii mele, pasul
Ce-l auzeam pe vremuri, copil, cînd suna ceasul
Culcării, așteptîndu-i să mă sărute-n pat.
O rază albă ramul din geam l-a dezgropat :
Din umbră mii de ramuri misterios se lasă
Cu crengi catifelate pe pajiști de mătasă,
Și bolți de întunerec se farmă și se frîng.
Ce-a fost adănc în noapte se face mai adînc
Sub arcuri nesfîrșite ce tremută-n lumină,
Cînd se revarsă luna ca o fîntînă plină.
Deschid fereastra : pace, părere și pustiu.
Doar inima mi-o roade ceva ca un burghiu
Și o fărîmițează cu fiecare clipă.
Pe iarbă cade-o poamă, prin frunză o aripă.
Și mă gîndesc departe, la tine, la copii,
La moartea tuturora ce vine cînd nu știi,
La viața care curge cu murmure de apă...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
Câteva sfaturi pentru cei care dau sala auto... În primul rând învață tot ce prinzi, învata semnele de circulatie pe fiecare în parte, Cite...
-
Cum folosim aplicația google translate fără internet/ ofline...
-
MAIMUȚOIUL ȘI DELFINUL La greci era un obicei : pe mare, unii călători, adeseori duceau cu ei maimuțe, câini de scamatori....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Mulțumesc Pentru Comentariile Făcute...