CIMITIR TĂTĂRESC
Printre rîpi trandafirii în zori de zi,
De mărgean și de-argint vînăt în apus,
De jar alb la focul zilei, pe deal sus,
Pietre sure pe mormintele pustii.
Printre ele, cenușii ca iarba rea,
Cu urechile pleoștite, măgăruși.
Peste ele, sinilie marea ca
O velință cu chenar de pescăruși.
Din colibe de lut ars și dat cu var,
Țigăncușe cu basma și în șalvari
Vișinii, portocalii, de-un roșu mat,
Joacă-n pîntec pe un viers tărăgănat
Și aleargă și se bat pentru-o para.
Trec prin praf în harabale turci bătrîni,
Pe cînd seara s-a făcut de peruzea
Pentru somnul cimitirului păgîn.
Măgăruși și țigăncușe nu mai sînt.
Cortul nopții urcă-n stepe pînă-n cer.
Un mînz negru rătăcește și stingher
Lung nechează la tătarii din pămînt.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Mulțumesc Pentru Comentariile Făcute...