EPIDAUR ( Teatru Antic )
Pe cer se perindă lin nourii și
Azurul adînc, spălat de lumină.
Pe trepte se-așează tăcute, pe rînd,
Cînd umbra, cînd raza senină.
Pădurea în juru-mi și-adună și ea
Un fraged obraz de ramură verde.
Și trunchiul, și muschiul, și frunza privesc,
Doar veacul privirea își pierde.
Eschile, Sofocle, aici nu s-au stins
Și glasul le tremură-n aer -
Și mierlele fluieră coruri de mult
Și vîntul, străvechiul lor vaier.
Teatrul pustiu e umplut azi de zei
Cu trupul străveziu de vecie.
În piatră, în plantă și-n pieptu-mi la fel
Fierbintele suflu adie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Mulțumesc Pentru Comentariile Făcute...