Poezia La Mine-n Sînge de Mihai Beniuc

LA MINE-N SÎNGE


Nimica nu mai am de spus.
Să vină de vor alții ca să-nceapă
A pescui-n această tulbure apă -
Eu m-am întors cu spatele cătră apus.


Ca un bujor cu capul rupt,
Mă uit la uriașul pom :
De fiecare creangă spînzură un om.
Nu, nu ! aicea n-aș fi vrut să lupt.


Voi, nesătuilor de lupte,
Poftim gustați aceste frupte !


S-apleacă peste hartă Duhul Răului,
Îi roade rînza un turbat nesațiu
De sînge tînăr și de spațiu.
,,Veniți !” urlă-ntunecată gura Hăului.


Eu nu mai am nimica de spus.
Colcăie de putrele băltoace,
La fiecare pas cineva zace
Din răsărit ori din apus.


Hei ! fraților, la mine-n sînge
Istoria contemporană plînge.

1942