Poezia Balcic de Ion Pillat

BALCIC


Balcic, nostalgic cum e luna,
Albind pereții rîpelor pustii,
Podind pe valuri licărite bruma,
Veghind cu basme moarte vremuri vii.



Balcic, încins cu ziduri de cenușă,
Balcic, cuprins cu murmur de fîntîni,
Încununat cu ceruri de brîndușă,
Împodobit cu semne din păgîni.




Cu dealurile surelor cămile,
Cu case vechi : încremenite oi,
Balcic, păstorule din alte zile,
Cobori pe țărmul biblic pîn' la noi.




Cetate mai bătrînă decît morții,
Loc sfînt, ca tinerețea de senin :
Migdalii să-nflorească pragul porții
Cînd în lumina ta mă-nchin.