Poezia Exasperarea de Ana Blandiana

EXASPERAREA



Exasperarea de-a curge
Spre nimic și spre nimeni,
Cum curge sîngele din rană,
Am învățat-o-n lungi istorii
Domesticite de neant,
Acolo unde munții lumii
Se bat în capete și rîuri
De lapte și de miere pier
Zadarnic și exorbitant ;
Că-i ridicol și chin
Să zgîrii veșnicia ci tranșee,
Să construiești pe-un plaur o cupolă
Și un destin
Din năzuinți de-a gata ;
Exasperarea-n stare să încheie
Și hazul, și necazul, și balada
Prin
Aceeași moarte benevolă...