Poezia Omule de Tudor Arghezi

OMULE



O lăcomie crîncenă, nebună.
Adună, omule, adună.
Căznește, fură, surpă și omoară,
Îți trebuiesc putere și comoară,
Îți trebuiesc palate și veșminte,
Să-ți zacă-n ele hoit și oseminte.
Morminte, omule, morminte.





Avidă, mîna ta se strînge,
Storci aur și se scurge sînge.
Nădejde, sînge, har, ca un burete,
Le soarbe aurul cu sete,
Și-n beciul tău zidit înghiață
Neprihănita oamenilor viață,
Avîntul, bucuria, puse bine
De stîrvul tău, păstrate pentru tine.


Îmi e rușine, omule, îmi e rușine.