Poezia Vinul Domnișorilor Veseli de Eugen Jebeleanu

VINUL DOMNIȘORILOR VESELI



Cu cheflii domnișori,
Drepte, am băut și eu.
Gura, d-aia aspră mi-i ;
Neagră, inima în piept.




Poate că din vinul lor,
M-am și amețit cîndva.
D-aia greață mi-i atît,
D-aia știu eu să urăsc.




Multă-i, vai, în vinul lor
Veninoasa -nțelepciune,
Multă-i cinstea necurată,
Multă-i mila ucigașă.




Faima ăstui vin domnesc
O s-o cînt azi tuturor :
Nopți urîte, de beție,
Mi-ați adus, voi, aurora.





La domnișorescul vin
Vreau să-l duc pe-acel ce ținta
Și-a uitat-o și pe-acela
Ce de soartă-i strîns în clește.




Din domnișorescul vin,
Se ridică răzbunarea
Și dreptatea, ura, sila,
Și măreață, bătălia.