Poezia Secera de Tudor Arghezi

SECERA


Parc-ar fi căzut din cer
Luna nouă-ntr-o livadă
Și i-au pus un lumn mîner,
Ca să ție bine-n coadă.




Și cum umblă în răspăr
Prin grîu zvelt ca păpurișul.
Pare luna-ntr-adevăr
Că-și începe secerișul.




Leana seceră și taie,
Cinge znopii pe mijloc,
Și din znopi clădește claie,
Cîte cinci, din loc în loc,



Pe cînd Craiul Nou, din cer,
Mai tîrziu, s-a bucurat,
Surioara lui de fier
Argintiu, cum a lucrat.