Poezia Drumu-I Lung de Tudor Arghezi

DRUMU-I LUNG




Drumu-i lung din Jii încoace
Și cuptiorul nu mai coace.
Cîtă-i calea, cîtu-i drum,
Nu e vatră, nu e fum,
Azimă și mămăligă.
Maica plînge, pruncii strigă.
Au rămas în sate vii
Numai cîteva stafii,
Fără păr, fără gingii.
Un' mă duc și un mă port
Pute-a candelă de mort.
Maicile și vacile-au
Înțărcat săracile.
Gura umblă după sîn
Frămîntînd un hoit bătrîn.
Ugerile, țîțele,
Aspre ca tărîțele.
După ce-au pierit și cînii,
Au rămas numai bătrînii,
Să-și numere zilele.
Te apucă milele,
Lacrimile și mînia.


Asta fuse România ?