Vaginita cu Levuri

VAGINITA CU LEVURI


Vaginita cu levuri ( sor, mărgăritel, moniliază, oidiomicoză )
este o inflamație vaginală produsă de diferite varietăți de levuri,
dintre care cea mai cunoscută este Candida albicans, care
determină și mărgăritarelul ( sorul ) cavității bucale.
Sarcina și diabetul sînt factori favorizanți bine cunoscuți.
Ciuperca poate trăi în vagin în mod saprofit, fără să producă
fenomene inflamatorii.
Modul de contagiune nu poate fi demonstrat, de cele mai multe ori.
Vaginita cu levuri a femeilor gravide este o sursă de infecție
bine definită a stomatitei cu levuri a nou-născuților.
Simptomele principale sînt arsurile, usturimile și durerile la
contactul sexual și la examinare.
Secreția este puțin abundentă.
La examenul cu speculul se constată o inflamație vaginală
obișnuită, cu o mucoasă congestionată, roșie, presărată cu
mici pete albe, de aspect brînzos.
Uneori se observă mici ulcerații.
Levuridele vaginale au o tendință la vindecare spontană.
După naștere, vindecarea se produce repede ; la fel la
negravide, după menstruație.
Există totuși cazuri cronice, cu izbucniri acute periodice.

Tratament
Violetul de gențiană este medicamentul de elecție.
Se aplică sub formă de badijonări locale, minuțios executate,
la 2 - 3 zile interval.
De obicei sînt sificiente două-trei badijonări.
Se pot folosi două soluții, și anume : soluția apoasă 1% pentru
cazuri ușoare și soluția 5% în alcool 60% pentru cazuri rezistente.
La gravide este frecventă ; vom recomanda :
- glicerina boraxată, în badijonaje ;
- sublimatul 0,5%, în badijonaje ;
- pioctanin 10% ; este eficace sub formă de badijonări, dar are
neajunsul că pătează lenjeria.