Poezia Mare Aeternum de Octavian Goga

MARE AETERNUM




Eternă mare, ca și odinioară,
Fără hotar și fără de hodină,
De întrebări și neaatîmpăr plină,
Azi goana mea la malul tău coboară.



Cu tresăltări de ape și lumină
Oglinda ta prelung mă înfioară,
Și-nchise răni încep din nou să doară,
Din flăcări vechi ce-n mintea mea se-mbină.



Pe rînd, pe rînd, eu simt cum reînvie,
Cîntată parcă-n surle și chimvale,
Uitată noastră mare-mpărăție.



Și nu mai știu ce mi se par mai grele :
Povețele nemărginirii tale,
Sau tainele adîncurilor mele...