Poezia Povești ( Noel ) de Aleksandr Puşkin

POVEȘTI ( NOEL )


Sus inima ! S-a-ntors
Despotul călător.
Se tînguie Crostos,
Și un întreg popor.
Pe pruncul sfînt Maria cu grijă-l potolește :
- ,,Nu plînge, dragul meu Isus,
Că vine buha, țarul rus''.
Și țarul glăsuiește :





- ,,Vă dau la toți de știre,
Și adevăr grăiesc,
Că mi-am făcut mundire
După tipar nemțesc.
Popor, fii vesel, iată, sînt gras și mulțumit :
Mă proslăviră prin gazete ;
Am dat promisiuni, banchete,
Și nu-s prea ostenit.




Dar asta nu e tot,
Vești bune vă aduc :
Pe Lavrov am să-l scot,
În locul lui Gorgoli voi pune rînduială,
Și drepturi toți vor căpăta
Prin mila mea imperială
Și bunăvoia mea.''




De bucurie-n pat
Strigînd copilul sare :
- ,,Să fie-adevărat ?
N-o fi o glumă oare ?''
Dar mama îl alintă din nou cu vorbe bune :
- ,,Închide-ți ochișorii iar
Și-ascultă ce frumos îți spune
Povești tătuca țar !''




În romînește de Al. Philippide