Poezia Stelele de Vasile Alecsandri

                      STELELE


Pe a cerului cîmpie cu flori lucii sămănată
Noaptea vine pe furiș
Și cu-o seceră de aur de la lună-mprumutată
Face-un stelnic seceriș.


Iar cînd soarele apare, vede cerul gol de stele
Și întreabă întristat :
„Unde-s ochii de lumină, unde sînt fiicele mele,
Pe ce plai s-au exilat ?”


„Mulți ochi mîndri de pin ceruri strălucesc pe-a mele pene !”
Lui păunul a răspuns ;
„Dar luceferii se află la românce, pe sub gene,
Unde noaptea s-a ascuns.”


De-atunci fete și neveste se feresc, se tem de soare
Și cobor genele lor,
Căci ades le fură ochii ș-a lor inimi iubitoare
Soarele înșelător.