Poezia Creion ( 2 ) de Tudor Arghezi

CREION   ( 2 )



Obrajii tăi mi-s dragi
Cu ochii lor ca lacul
În care se-oglindesc
Azurul și copacul.




Surîsul tău mi-i drag,
Căci e ca piatra-n fund,
Spre care-nnoată albi
Pești lungi cu ochi rotund.




Și capul tău mi-i drag,
Căci e ca malu-n stuf,
Unde păianjeni dorm,
Pe zori făcute puf.




Făptura ta întreagă
De chin și bucurie,
Nu trebuie să-mi fie,
De ce să-mi fie dragă ?